Impactul retragerii soldaților americani din România asupra poziției Berlinului și declarațiile oficialilor germani

pozitia-berlinului-dupa-ce-sua-si-au-retras-o-parte-din-soldatii-din-romania-ce-au-spus-oficialii-guvernului-german,-cand-au-fost-luati-la-intrebari-de-jurnalisti-–-hotnews.ro

Poziția Berlinului după ce SUA și-au retras o parte din soldații din România. Ce au spus oficialii guvernului german, când au fost luați la întrebări de jurnaliști – HotNews.ro

Planurile de reducere a contingentului militar american din România sunt considerate normale, a reacționat miercuri guvernul de la Berlin după decizia SUA, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului german al Apărării, colonelul Mitko Müller, care a menționat că acest lucru reflectă încrederea administrației de la Washington în capacitățile continentului european în domeniul apărării, conform agenției ucraineane Ukrinform și presei din Germania.

„În general, se poate afirma că, după începutul agresiunii ruse în Ucraina, SUA și-au consolidat prezenta pe flancul estic cu mai multe brigăzi de luptă, iar în prezent se realizează ajustări, conform anunțurilor NATO. La ultimele summituri și reuniuni ale miniștrilor apărării, SUA au subliniat de mai multe ori încrederea în partenerii și aliații militari din Europa”, a explicat Mitko Müller, în cadrul unei conferințe de presă.

Ca exemplu, acesta a adus desfășurarea unei brigăzi de luptă germane în Lituania, care va fi consolidată în următorii doi ani. Potrivit reprezentantului Ministerului german al Apărării, acest fapt demonstrează că aliații europeni sunt capabili să își asume un rol mai important pe flancul estic.

„După cum a menționat recent NATO, această situație nu este neobișnuită, această relocare a trupelor reprezintă o ajustare a structurii forțelor americane”, a remarcat purtătorul de cuvânt.

Totodată, el a adăugat că Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei are un rol esențial în gestionarea prezenței trupelor străine pe teritoriul țării.

Purtătorul de cuvânt adjunct al Guvernului de la Berlin, Steffen Maier, a afirmat, de asemenea, în aceeași conferință, că aceste planuri „nu se referă la menținerea unei prezențe militare permanente a SUA în Germania”.

„Este esențial pentru noi să continuăm consolidarea capacităților de apărare ale Germaniei”, a menționat el.

Referitor la România, retragerea trupelor americane „era anticipată, având în vedere că prezența lor acolo nu avea caracter permanent”, a declarat Mayer.

Ukrinform semnalează că Ministerul Apărării din România a confirmat informarea de către mai multe state aliate NATO privind planurile SUA pentru reducerea numărului de militari dislocați pe flancul estic al Europei, inclusiv de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu.

Declarațiile oficialilor Steffen Meyer și Mitko Müller în cadrul conferinței de presă comună

Întrebare pentru colonelul Müller: Ministerul Apărării din România a anunțat că SUA intenționează să reducă prezența militară în România. A primit Ministerul Federal al Apărării din Germania la rândul său notificări similare despre ajustări sau diminuări planificate ale prezenței militare americane în Germania? Cum apreciați anunțul Ministerului român de Apărare privind reducerea trupelor americane din România?

Meyer: Aș dori să menționez că am luat act de această anunțare. Reducerea trupelor SUA din România era anticipată, deoarece această prezență nu avea caracter permanent. Este important de precizat că acest lucru nu influențează trupele americane staționate în Germania. Pentru noi, prioritar este să continuăm consolidarea capacitării militare a Germaniei și a pilonilor euro-atlanti din NATO. Așa cum am transmis, acesta a fost un anunț așteptat.

Müller: Aș vrea să adaug că NATO a comentat recent această situație, subliniind că este o ajustare normală a «poziției forțelor americane».

În ansamblu, se observă că forțele armate ale SUA au fost întărite după începutul ofensivei ruse în Ucraina prin desfășurarea mai multor brigăzi de luptă pe flancul estic. Acum, după cum arată NATO, se realizează o ajustare. La summituri și reuniuni ale miniștrilor apărării, SUA și-au exprimat tot mai mult încrederea în trupele europene și în aliații din Europa. Un exemplu este desfășurarea unei brigăzi de luptă în Lituania, ce va fi extinsă în următorii doi ani, demonstrând capacitatea cetățenilor europeni de pe flancul estic. Așadar, conform poziției NATO, această situație nu este neobișnuită.

Întrebare pentru Meyer sau Müller: Cum coordonează exact guvernul SUA această «revizuire a poziției forțelor» cu guvernul german? Se pare că nu există informații clare în public despre evoluțiile viitoare. Aveți ceva mai mult de spus în această privință?

Müller: În primul rând, NATO are un proces de planificare a apărării, care stabilește necesitatea anumitor capabilități și configurații de forțe în contextul unei crize. Acest proces consideră multiple amenințări, inclusiv cele de la flancul estic. Pe baza acestor planuri, statele membre și NATO formulează recomandări. În cadrul acestui proces, există consultări la diverse niveluri, inclusiv între Ministerul Federal al Apărării și instituțiile relevante, dar accentul principal îl are Ministerul Federal de Externe, deoarece gestionarea prezenței militare străine în Germania este în responsabilitatea sa.

Anunțuri oficiale ale Pentagonului și Ministerului Apărării din România

Miercuri dimineață, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a indicat că România și alte state aliate NATO au fost informate despre decizia Statelor Unite de a «reconfigura» prezența militară americană în Europa. Conform MApN, „aproximativ o mie de militari americani vor continua să fie dislocați în România”.

„Aprecierile erau anticipate, având în vedere contactul constant al României cu partenerul strategic american. Ajustarea forțelor SUA reflectă noile priorități ale administrației și a fost anunțată din luna februarie. Decizia a fost influențată și de consolidarea prezenței NATO pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să ajusteze poziția militară în regiune”, a transmis MApN.

Aceasta după ce publicația ucraineană Kyiv Post a indicat, citând surse din SUA și Europa, că Pentagonul intenționează să retragă „mii de militari” din România.

În prezent, în România sunt aproximativ 2.000 de militari americani, dintre care circa 1.700 sunt staționați la Baza Mihail Kogălniceanu. La Deveselu, unde funcționează sistemul antirachetă Aegis Ashore, sunt în jur de 200 de militari, iar peste 100 sunt la Câmpia Turzii, conform surselor HotNews.

Ulterior, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că „nu se discută despre o retragere totală a trupelor americane, ci despre oprirea rotației unei brigăzi care avea elemente și în alte state NATO: Ungaria, Slovacia, Bulgaria, România”.

Pentagonul a transmis că reducerea personalului militar în România „nu înseamnă o retragere din Europa”, ci este un „semnal pozitiv pentru creșterea capacitării europene”.

„Ca parte a unui proces deliberat, Brigada 2 Infanterie de Luptă a Diviziei 101 Aeropurtate se va retrage conform planului, fiind transferată la baza din Kentucky, fără a fi înlocuită”, a menționat conducerea armatei SUA pentru Europa și Africa.

Brigada diviziei 101 Aeropurtate a început rotația în primăvară, pentru o perioadă de nouă luni, și a mai efectuat rotații în 2022. În locul acesteia, nu vor fi aduși alți militari americani. „Aceasta nu reprezintă o retragere a Statelor Unite din Europa sau o diminuare a angajamentului față de NATO și articolul 5. Dimpotrivă, este un semn al întăririi capacităților și responsabilităților europene”, a reafirmat Pentagonul într-un comunicat oficial.

Exit mobile version