În cadrul unei conferințe de presă susținute vineri alături de comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, vicepremierul Italiei, Antonio Tajani, a adresat un apel către Banca Centrală Europeană (BCE) pentru adoptarea de măsuri urgente de relaxare monetară. Acestea includ reducerea ratelor dobânzilor și reluarea programului de achiziție de active, cu scopul de a stimula economia europeană și exportatorii italieni.
Solicitarea Italiei: BCE trebuie să intervină pentru devalorizarea euro
„Un dolar în depreciere și un euro în apreciere afectează în principal exportatorii noștri, în plus față de tarifele vamale”, a declarat Tajani la Roma, citat de agenția Bloomberg. „Sper ca BCE să înceapă să analizeze – la fel ca banca centrală a Statelor Unite – reduceri ale ratelor dobânzilor și o nouă etapă de relaxare cantitativă pentru a asigura o mai mare lichiditate și a diminua puterea monedei euro”, a adăugat oficialul italian.
Potrivit afirmațiilor lui Tajani, aprecierea monedei unice riscă să anuleze beneficiile recentei acorduri comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, care impune tarife de 15% pentru majoritatea bunurilor. Fără asemenea măsuri, „va deveni din ce în ce mai dificil pentru exportatori”, a avertizat vicepremierul.
Programul BCE, suspendat din cauza inflației
Măsura de relaxare cantitativă, despre care vorbește Antonio Tajani, este un mecanism prin care băncile centrale injectează capital în economie, prin achiziția de obligațiuni guvernamentale. Împreună cu ratele de dobândă mai mici, această politică urmărește facilitarea accesului la credite și prevenirea recesiunilor.
Banca Centrală Europeană a întrerupt acest program în 2022, ca urmare a accelerării inflației, temându-se că infuzia excesivă de fonduri ar putea genera creșteri de prețuri și mai mari. Închiderea programului a dus la o îngustare a condițiilor de creditare, făcând creditele mai costisitoare pentru companii și consumatori.
Reducerea ratelor dobânzilor: avantaje și riscuri
Sub presiunea tarifelor vamale, economia Italiei a stagnat în trimestrul al treilea, în timp ce BCE menține rata dobânzii la deposituri la 2% pentru a treia ședință consecutivă. O reducere moderată a ratelor ar putea facilita accesul la credite pentru antreprenori și consumatori, stimulând investițiile și consumul, dar ar putea, totodată, amplifica inflația.
Această decizie ar putea, de asemenea, să contribuie la deprecierea euro, favorizând exportatorii europeni, și să reducă presiunea asupra ratelor de dobândă din Europa de Est, inclusiv din România, care, deși nu face parte din zona euro, resimte influența politicii monetare europene.
Presiuni politice preexistente asupra BCE
Nu este pentru prima dată când politicienii europeni solicită BCE să revină la politici de relansare economică. În 2024, partidul condus de Marine Le Pen din Franța a cerut reluarea programului de cumpărare de obligațiuni de stat și alte instrumente financiare, pentru susținerea investițiilor verzi și a relansării economice europene.
Banca Centrală Europeană a respins această propunere, subliniind că mandatul său constă în menținerea stabilității prețurilor, nu în finanțarea directă a guvernelor: „Piața nu se află într-o stare de vânzare haotică, iar condițiile de finanțare rămân stabile”, a transmis economistul-șef al BCE, Philip Lane, în iunie 2024, respingând solicitările partidului condus de Marine Le Pen.
