Potrivit declarației lui Stubb, chiar dacă în prezent nu sunt semne evidente ale unui armistițiu sau ale unei încetări rapide a conflictului, „munca din culise va continua”.
Stubb a menționat că săptămâna trecută a discutat situația din Ucraina cu președinții Kassym-Jomart Tokayev din Kazahstan și Shavkat Mirziyoyev din Uzbekistan, iar liderii acestor națiuni mențin relații active cu Washingtonul, fiind așteptați să se întâlnească cu Donald Trump. Ulterior, președintele kazah urmează să aibă o întrevedere la Moscova cu Vladimir Putin.
Conform lui Stubb, poziția Finlandei față de conflictul din Ucraina rămâne fermă: presiunea militară și economică asupra Rusiei trebuie intensificată pentru a-l determina pe Putin să se așeze la masa negocierilor. El consideră că summitul G20 de la Johannesburg „poate deveni locația întâlnirii între Putin și Zelenski” dacă în următoarele două-trei săptămâni evoluția situației merge conform așteptărilor.
În același timp, Stubb a subliniat că nu vede posibilă o întâlnire între Trump și Putin înainte de summit, deoarece întrevederea lor programată la Budapesta a fost anulată.
Zelenski a afirmat în mod repetat disponibilitatea pentru o întâlnire trilaterală cu Trump și Putin, dar a evidențiat clar că Ucraina nu va accepta condițiile impuse de Kremlin. La începutul lunii septembrie, Putin și-a exprimat disponibilitatea pentru negocieri, dar a insistat ca Zelenski să vină la Moscova și să fie „dispus să discute”. Ulterior, Zelenski a explicat că rămâne deschis dialogului, însă respinge categoric ideea ca discuțiile să aibă loc pe teritoriul Rusiei sau Belarusului.
De partea rusă, vice-ministrul de externe Mihail Galuzin a declarat că Rusia este pregătită să continue negocierile cu Ucraina pentru încheierea conflictului doar dacă acestea se vor desfășura în formatul de la Istanbul. „Reprezentanții turci au confirmat de mai multe ori disponibilitatea de a oferi un loc pentru negocieri la Istanbul. Toate condițiile pentru avansarea procesului de negociere de la Istanbul sunt îndeplinite”, a spus Galuzin, adăugând că principala problemă este „lipsa voinței politice la Kiev”, pe care o acuză că evită dialogul în speranța obținerii păcii prin forță.
