Executivul european a aprobat marți raporturile de extindere pentru anul 2025, care analizează progresele realizate de statele aspirante la aderare și evaluează stadiul reformelor, stabilind liniile directoare esențiale pe care fiecare candidat trebuie să le urmeze.
Cele zece națiuni incluse în analiza Comisiei sunt Muntenegru, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Turcia și Georgia.
Republica Moldova: evoluție continuă și reforme profunde
Chișinăul a avansat constant în procesul de integrare europeană, reușind să consolideze instituțiile democratice și să întărească cadrul legislativ: „Moldova a înregistrat progrese solide și constante în pregătirea pentru aderare, promovând statul de drept și alinierea la standardele Uniunii Europene”, menționează Executivul european.
In opinia oficialilor europeni, se evidențiază „funcționarea stabilă a instituțiilor democratice, alegeri competitive și o administrație publică transparentă”.
În octombrie 2024, Moldova a adoptat o reformă constituțională istorică, integrând obiectivul european ca prioritate națională, în urma unui referendum organizat concomitent cu alegerile prezidențiale. Planul pentru perioada preaderare 2025-2029 definește obiective principale pentru modernizarea statului și apropierea de standardele europene, accentuând eficiența, transparența și îmbunătățirea serviciilor publice pentru cetățeni.
Sprijin financiar record
Uniunea Europeană alocă Republicii Moldova 1,9 miliarde de euro pentru intervalul 2025–2027, cel mai mare pachet financiar acordat până acum, un plan ce, potrivit Comisiei, „va accelera convergența economică și va aduce beneficii directe populației prin servicii publice îmbunătățite și o economie mai competitivă”.
Moldova și-a redus considerabil dependența de energia rusească și se apropie tot mai mult de piața energetică a Uniunii Europene. Peste 250 de milioane de euro sunt direcționați către proiecte energetice numai în 2025, iar din octombrie, țara face parte din Zona Unică de Plăți în Euro, un pas esențial spre integrarea financiară europeană.
De asemenea, evaluarea judecătorilor și procurorilor moldoveni este considerată un exemplu de bune practici regionale, iar reformele sistemului judiciar sunt apreciate pentru transparență și independență, deși încă sunt necesare resurse pentru consolidarea justiției.
România, partener-cheie pentru Moldova
Potrivit Comisiei Europene, „Republica Moldova și România colaborează excelent, România fiind principalul partener în domeniul energiei, infrastructurii și educației”, parteneriat ce contribuie la modernizarea națiunii și consolidarea securității regionale. De asemenea, „relația trilaterală Moldova-România-Ucraina exemplifică coordonarea eficientă, în special în domeniile transporturilor, securității și protecției mediului”.
Moldova este prima țară din afara blocului comunitar care a semnat un Parteneriat de Securitate și Apărare cu UE, stabilind astfel statutul de partener de încredere și angajamentul ferm față de valorile europene. Între 2021 și 2025, Uniunea Europeană a sprijinit modernizarea forțelor armate moldovene cu aproape 200 de milioane de euro.
Ucraina: dedicare remarcabilă, instituții sub presiune
În ciuda conflictului și a dificultăților interne, „Ucraina a demonstrat o angajare excepțională pentru procesul de integrare, chiar în condițiile agresiunii militare și ale restricțiilor impuse de legea marțială”, indică evaluarea europeană.
Națiunea a făcut pași importanți în reformarea justiției, administrației și drepturilor minorităților, însă Bruxelles-ul subliniază că „independența sistemului anticorupție continuă să fie fragilă, iar statul de drept necesită consolidare”.
Comisia Europeană apreciază avansurile Ucrainei în implicarea societății civile și în protejarea minorităților, însă remarcă faptul că activiștii anticorupție se confruntă cu tensiuni, iar grupurile vulnerabile, inclusiv persoanele LGBTQ+, nu beneficiază încă de sprijin complet. „Sunt necesare eforturi suplimentare pentru implementarea consecventă a reformelor judiciare și protecției drepturilor omului”, afirmă oficialii europeni.
50 de miliarde de euro pentru reconstrucție
Între 2024 și 2027, prin programul Ukraine Facility, UE oferă Ucrainei 50 de miliarde de euro pentru reconstrucție și modernizare. Potrivit Comisiei, sprijinul financiar este vital pentru menținerea serviciilor publice, refacerea infrastructurii critice și continuarea reformelor economice, cu accent pe fiscalitate, vamă și energie.
Bruxelle-ul evidențiază că „Ucraina rămâne angajată în reformele economice majore convenite cu UE și FMI”, evidențiind eforturile guvernului de adaptare a legilor naționale la standardele europene și de gestionare eficientă a finanțelor publice. Conform raportului de extensie, economia ucraineană a demonstrat o reziliență notabilă, menținând o creștere modestă în domenii precum agricultura, tehnologia informației și exporturile către statele membre ale UE.
Diferențe evidente în pregătirea pentru aderare
Ambele state sunt descrise ca fiind profund dedicate procesului de apropiere de Uniunea Europeană, însă nivelul de pregătire diferă semnificativ. Comisia Europeană analizează că Moldova este „pregătită într-un nivel moderat pentru integrarea în piața unică”, în timp ce Ucraina se află „într-un stadiu incipient” în conformitate cu rigorile UE.
Chișinăul își evidențiază stabilitatea politică și instituțională, reforme judiciare implementate consecvent, o economie bine conectată la piața europeană și o gestionare eficientă a fondurilor europene. În schimb, Ucraina, în ciuda determinării, continuă să fie afectată de presiunile războiului asupra guvernanței, vulnerabilitatea sistemului anticorupție și insuficiența capacităților administrative pentru a susține ritmul reformelor necesare aderării.
Avantaj pentru Moldova
Potrivit analizei Executivului european, Republica Moldova se află devreme față de Ucraina în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Deși ambele națiuni sunt pioni-cheie în extinderea europeană, Moldova a reușit să transforme reformele în rezultate palpabile, devenind un model de stabilitate și convergență regională, chiar sub presiunea geopolitică majoră.
Ucraina a solicitat aderarea la Uniunea Europeană pe 28 februarie 2022, urmată de Republica Moldova pe 3 martie a aceluiași an, ambele obținând statutul de țări candidate în luna iunie a aceluiași an.