Dezastrul bugetar explicat de consultanții fiscali în exclusivitate pentru Gândul

dezastrul-bugetar,-explicat-de-consultantii-fiscali,-in-exclusivitate-pentru-gandul

Dezastrul bugetar, explicat de consultanții fiscali, în exclusivitate pentru Gândul

După primele trei trimestre ale anului, în ciuda măsurilor de austeritate și pachetelor fiscale, Guvernul Bolojan nu a reușit să stabilizeze deficitul bugetar. Datoria reputabilă a României a atins 103 miliarde de lei, reprezentând 5,39% din PIB. Consultanții fiscali ai EY România au analizat cauzele pentru care guvernarea nu reușește să redreseze situația economică.

În ciuda reducerilor bugetare și majorărilor fiscale, guvernul pendulează în viața financiară, iar deficitul rămâne neschimbat în 2025. România are cel mai ridicat deficit fiscal din Uniunea Europeană, cu structuri administrative insuficient pregătite și un stat care cheltuiește mai mult decât încasează. Datoria publică a depășit pragul de 1.000 miliarde de lei și se apropie rapid de limita critică europeană de 60% din PIB. În loc să accelereze măsurile de relansare economică, guvernul a crescut cheltuielile pentru dobânzi. Experții EY au discutat despre blocaje, vulnerabilități și contexte nefavorabile cu care se confruntă România.

Impactul colectării ineficiente a taxelor asupra PIB-ului României

România continuă să piardă anual miliarde de euro din cauza colectării ineficiente a taxelor de către ANAF. Deși dispune de tehnologii de digitalizare comparabile cu cele din Letonia, Polonia, Ungaria sau Slovacia, diferența de TVA a țării noastre rămâne printre cele mai mari din Uniunea Europeană. În timp ce țările din regiune au reușit să reducă aceste diferențe, proiectele de digitalizare, e-factură, SAF-T sau introducerea caselor de marcat online au fost implementate în mod greoi și au suprapus. Ca urmare, creșterile de taxe sunt compromise de evaziunea fiscală și ineficiența administrativă. „Proiectul de digitalizare nu aduce beneficii semnificative mediului de afaceri. Percepția companiilor este că aceste măsuri favorizează statul. Cetățenii din România utilizează foarte puțin instrumentele digitale. Polonia și Ungaria investesc masiv în integrarea și analiza datelor.”

România nu investește suficient în capitalul străin

Experții fiscali au discutat și despre deficitul de capital străin. România importă foarte mult și are puține exporturi, iar politicile actuale nu stimulează oportunitățile pentru investitorii străini. „Măsurile fiscale au fost limitate. Suntem extrem de dependentți de capital străin, iar aceștia și-au retras fondurile din cauza incertitudinii. România este un importer major de capital, cu investiții minime în străinătate din lipsa experienței. Polonezii și ungurii investesc masiv în afara țării și beneficiază de educație fiscală. Guvernul României trebuie să ajusteze politicile pentru a atrage mai mulți investitori, astfel ca banii și oportunitățile să nu plece spre alte piețe și să nu se întoarcă rapid.”

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Ungurii, bulgarii și, recent, frații moldoveni, oferează exemple negative prin care ne bagatelizează situația. Premierul Moldovei, Alexandru Munteanu, afirmă: „Situația din România este mult mai gravă decât în Republica Moldova, iar acest lucru mă bucură!”

Ministrul Miruță susține că economia va fi consolidată, dar rezultatele vor fi vizibile abia peste un an.

Exit mobile version