Moțiunea cu care candidează Sorin Grindeanu la președinția PSD, în cadrul congresului extraordinar de vineri, are titlul „Uniți pentru români. Puternici, doar împreună”. „Este esențial să dezvoltăm o cultură a confruntării constructive, bazată și pe idei, nu doar pe personalități”, se menționează în textul moțiunii echipei lui Grindeanu pentru congresul de vineri, în care acesta este singurul candidat pentru conducerea formațiunii social-democrate.
Grindeanu afirmă în acest discurs că trăim într-o perioadă a paradoxurilor – „avem cea mai extinsă libertate din istorie, dar și cea mai profundă neîncredere, avem cel mai ridicat nivel de conectare între indivizi, dar și cea mai accentuată izolare socială”.
„Partidul Social Democrat a fost, în ultimele trei decenii, arhitectul stabilității românești. A fost solicitat să reconstruiască țara și să gestioneze crizele, a apărat instituțiile, a contribuit la dezvoltarea economiei, a asigurat coerență și siguranță. Un partid nu trăiește doar din realizările anterioare, ci din capacitatea de a-și stabili noi obiective, adaptate prezentului și orientate spre viitor. România a evoluat constant în ultimii 35 de ani, iar PSD a urmărit această progresie”, continuă Grindeanu în textul moțiunii sale.
„România are nevoie de o forță care să restabilească un scop comun – să demonstreze că modernitatea și solidaritatea se pot combina, că economia poate fi eficientă fără cinism, că progresul și moralitatea pot fi integrate, și că tehnologiile noi pot întări coeziunea socială. Această forță politică trebuie să fie PSD – partidul care a demonstrat că știe să guverneze, iar acum trebuie să o facă din nou. Această moțiune reprezintă o reformă rațională și profundă – o schimbare de abordare. Partidul Social Democrat trebuie să fie un spațiu de meritocrație, de competență și de idei. Trebuie să deschidă porțile către tânăra generație, profesioniști, mediul academic și societatea civilă. Transformarea nu înseamnă înlocuirea persoanelor, ci înlocuirea inerției cu inspirația. PSD dispune de resurse, oameni și structuri pentru a rămâne reperul politic central în România”, mai evidențiază moțiunea.
Moțiunea echipei lui Grindeanu se bazează pe credința că „România poate fi parte a construcției europene fără a-și pierde identitatea, poate fi competitivă fără a compromite solidaritatea și poate fi modernă fără a uita rădăcinile sale”.
De asemenea, liderul interimar al PSD afirmă că România nu trebuie să fie „perseverentul ascultător” al Uniunii Europene, ci un „partener clarvăzător” care aduce echilibru și solidaritate.
Ce alte aspecte evidențiază moțiunea lui Grindeanu:
- „Este o chemare la responsabilitate. Moțiunea nu reprezintă doar un document politic, ci un angajament. Vom guverna cu eficiență, vom continua să ascultăm toate opiniile, și vom lua decizii cu discernământ. Vom fi aproape de români și vom susține valorile social-democrate. Vom continua să practicăm politică în colaborare cu românii și pentru români. Este necesar un PSD unit, cu identitate clară și obiective bine definite. Această moțiune marchează începutul unui drum spre echilibru, demnitate și responsabilitate. În ultimii ani, scena politică românească s-a radicalizat. Într-un astfel de climat, echilibrul devine o virtute politică. Echilibrul nu înseamnă indecizie, ci discernământ. Înseamnă menținerea împreună a două valori fundamentale: libertatea și protecția. PSD trebuie să reprezinte vocea centru-moral al României, acela care nu se identifică nici cu ideologia austerității, nici cu populismul radical.”
- „PSD reprezintă cea mai mare forță politică în România democratică. (…) PSD este pilonul stabilității naționale – un partid cu rădăcini solide, structuri bine consolidate, oameni angajați și experiență vastă. În spatele acestei forțe administrative, este nevoie de clarificări doctrinare. PSD este un partid de centru-stânga, promovând progresul social și economic, fără a sprijini progresismul în forma actuală percepută de societatea românească. (…) PSD trebuie să revină la discuții despre demnitate și echitate ca obiective politice legitime. Structurile partidului sunt printre cele mai stabile din Europa Centrală: au continuitate, expertiză și infrastructură unică. Din păcate, concentrarea exclusivă pe eficiență ne-a făcut să pierdem contactul cu generațiile tinere, cu profesioniștii din diverse domenii și cu diaspora. Filialele noastre au funcționat mai mult ca mașinării electorale, decât ca laboratoare civice. PSD trebuie să redescopere dezbaterea internă. Trebuie să promovăm o cultură a concurenței bazată pe idei, nu doar pe personalități.
De asemenea, Grindeanu propune ca liderii partidului să fie evaluați în funcție de impactul concret al activității lor: „Este nevoie să implementăm un sistem intern de evaluare pe baza unor indicatori precum: participare publică, rezultate electorale, vizibilitate în comunități, implicare civică. Să încurajăm cultura responsabilității și a feedback-ului – succesul trebuie recunoscut, eșecul analizat, dar transparent. Fiecare organizație locală trebuie să aibă un plan anual de acțiune civică și politică, monitorizat la nivel regional și național”.
Reforma statului
Un segment al moțiunii tratează reforma instituțională.
„PSD avansează o reformă care nu se măsoară în organigrame, ci în calitatea relației dintre stat și cetățean. Statul trebuie să devină mai eficient, astfel PSD propune un stat echilibrat, construit pe patru piloni: 1. Funcționalitate – instituții cu atribuții clare, proceduri simple, personal competent 2. Transparență – date disponibile public, control civic real 3. Digitalizare – acces rapid la informații, eliminare birocrației, viteză mai mare în răspunsurile autorităților 4. Profesionalism – comportament corect și respectuos față de cetățeni. PSD susține o reformă a funcției publice bazată pe merit, competență și formare continuă. Este nevoie de depolitizarea reală a pozițiilor tehnice și de dezvoltarea digitală și etică a angajaților din sectorul public. Un stat eficient începe cu funcționari respectați și bine pregătiți”, se menționează în document.
Conform moțiunii, România trebuie să promoveze o nouă etapă de descentralizare, bazată pe competență locală, autonomie financiară și solidaritate între regiuni.
„PSD va susține un Pact Național pentru Dezvoltare Locală, clarificând atribuțiile între nivelurile de administrație, reducând suprapunerile și birocația. Statul român devine o arhitectură legislativă incoerentă – un sistem complex, dar contradictoriu. PSD propune o reevaluare sistematică a legislației, prin codificarea domeniilor principale (muncă, sănătate, educație, mediu), eliminarea normelor redundante, standardizarea procedurilor administrative și aplicarea unui test de impact social asupra fiecărui proiect legislativ. Statul român trebuie să treacă de la o atitudine autoritară, de doar impunere, la o celor de parteneriat, de servicii către cetățeni.”
Congres cu candidat unic
PSD va desemna noul președinte pe 7 noiembrie, iar Sorin Grindeanu este singurul candidat înscris în cursa. Pot face parte din echipa sa europarlamentarul Claudiu Manda, Gabriela Firea sau Daniel Băluță, primarul Sectorului 4.
Secretarul general, al doilea în ierarhie, va fi Claudiu Manda, eurodeputat. În schimb, Lia Olguța Vasilescu, primar al Craiovei și vicepreședinte anterior, nu va mai fi parte din conducere.
PSD va avea cinci prim-vicepreședinți, în loc de doi, ocupați de: Bogdan Ivan, ministrul Energiei, Victor Negrescu, eurodeputat, Ionuț Pucheanu, primar Galați, Corneliu Ștefan, președinte CJ Dâmbovița.
Al cincilea vicepreședinte va fi Marius Oprescu, președintele CJ Olt. El are apropiere de Paul Stănescu, fost secretar general al partidului pentru șase ani, însă acesta nu va mai candida.
Anterior, în conducerea PSD erau 16 vicepreședinți.
Grindeanu a propus o echipă cu 20 de vicepreședinți:
- Daniel Băluță, primar Sector 4
- Dragoș Benea, eurodeputat
- Gheorghe Cârciu, eurodeputat
- Francisk Iulian Chiriac, președinte CJ Brăila
- Mihnea Costoiu, rector Universitatea Politehnica București
- Vasile Dîncu, eurodeputat
- Andrei Dolineaschi, deputat București
- Marius Alexandru Dunca, senator Brașov
- Doina Federovici, senator Botoșani
- Gabriela Firea, europarlamentar
- Adrian Gâdea, președinte CJ Teleorman
- Aladin Gigi Georgescu, președinte CJ Mehedinți
- Dumitrița Gliga, deputat Mureș
- Romeo Lungu, deputat Buzău
- Silvia Claudia Mihalcea, deputată Caraș Severin
- Laurențiu Nistor, președinte CJ Hunedoara
- Constantin Rădulescu, președinte CJ Vâlcea
- Gheoghe Șoldan, președinte CJ Suceava
- Adriana Diana Tușa, deputată București
- Gabriel Zetea, președinte CJ Maramureș
La jumătatea lunii octombrie, Titus Corlățean, reprezentant al vocii conservatoare în PSD, a anunțat că se retrage din cursa pentru conducerea partidului. În mesajul său, Corlățean critica formațiunea și spunea că proiectul său și al echipei susținătoare „nu este realizabil”.