O proporție neașteptat de mare dintre candidații înscriși pentru desemnarea conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) au fost eliminați în prima etapă a procesului de selecție.
Conform listei oficiale publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG), 31 din 35 de participanți au fost respinși, majoritatea invocând același motiv: neîndeplinirea prevederii art.16 alin.(2) lit.b) din H.G. nr.617/2023.
Îndoieli asupra caracterului competitiv al procesului de selecție
Acest articol abordează obligația candidaților pentru pozițiile de președinte sau vicepreședinte AMEPIP de a avea „cel puțin 7 ani experiență în funcții de conducere executivă în companii cu capital privat, în întreprinderi publice sau în administrație publică, perioadă în care au exercitat atribuții de conducere sau supraveghere asupra anumitor întreprinderi publice”.
Analiza rezultatelor indică faptul că acest criteriu a fost aplicat foarte strict, fiind eligibili doar cei care au gestionat efectiv întreprinderi publice—companii de stat sau municipale.
Astfel, experiența managerială acumulată în sectorul public sau mediul privat nu a fost considerată relevantă, deși normele menționează explicit ambele sectoare.
Rezultatul: doar patru candidați au fost declarați admişi, ceea ce generează semne de întrebare asupra caracterului echitabil și competitiv al procesului, precum și asupra modului în care România aplică principiile de guvernanță corporativă asumate prin PNRR și aderarea la OCDE.
„Când 9 din 10 candidați sunt respinși pentru același articol, problema ține mai mult de interpretarea criteriului decât de competența candidaților”
Principiile OCDE privind guvernanța întreprinderilor publice, la care România s-a angajat prin Jalonul 440 al PNRR, evidențiază importanța diversității experiențelor în selecția conducerilor—inclusiv din mediul privat—pentru a introduce în sectorul public practici eficiente, transparente și performante.
„Consiliile de administrație și conducerea întreprinderilor publice trebuie să includă membri cu experiență relevantă din sectorul privat pentru a asigura o perspectivă obiectivă și orientată spre rezultate”, se precizează în Ghidul OCDE pentru guvernanța companiilor de stat (2021).
Aplicarea restrictivă a criteriului din H.G. nr.617/2023 contravine acestui principiu și poate bloca obiectivul principal al AMEPIP: profesionalizarea și depolitizarea managementului în companiile de stat.
Potrivit unor surse administrative, proporția anormală de respingeri ar putea duce la reluarea primei etape a selecției sau chiar la anularea întregii proceduri, întrucât un criteriu care exclude aproape toți candidații ridică suspiciuni privind aplicarea nediferențiată și proporționalitatea deciziei.
„Când 9 din 10 candidați sunt respinși pentru același articol, problema nu mai ține de competența persoanelor înscrise, ci de modul de interpretare a criteriului”, afirmă o sursă apropiată procesului de selecție.
Există posibilitatea reluării procedurii
De asemenea, o astfel de selecție formală poate atrage observații din partea Comisiei Europene, deoarece jalonul PNRR pentru activarea AMEPIP presupune un proces transparent, competitiv și conform celor mai bune practici internaționale.
Mai mulți candidați au depus contestații, cerând reevaluarea dosarelor și clarificări cu privire la modul de aplicare a criteriilor, invocând principiile OCDE și spiritul O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Dacă Secretaría General al Guvernului va recunoaște aplicarea inconsitentă a legii, procedura ar putea fi reluată, iar dosarele respinse să fie reevaluate.
Până la o decizie definitivă, situația AMEPIP evidențiază problema: Cum poate România promova profesionalizarea conducerii companiilor de stat dacă elimină din start 90% dintre profesioniști?
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Ministrul Economiei a anunțat că a sesizat Parchetul, DNA și AMEPIP cu privire la modalitatea de numire a conducerii Romarm și membri ai Consiliului de Administrație