Președintele Nicușor Dan a anunțat, miercuri, lansarea în consultare publică a Strategiei Naționale de Apărare pentru perioada 2025-2030.
El a prezentat principalele aspecte din acest document strategic.
Conform Strategiei Naționale de Apărare a României pentru intervalul 2025-2030, cele mai importante amenințări la adresa securității naționale provin din acțiuni antagonice ale Federației Ruse, inclusiv războiul de agresiune din Ucraina, militarizarea Regiunii Mării Negre și întărirea capacităților militare ofensive.
Riscuri de activități hibride și atacuri cibernetice
„Se așteaptă ca Federația Rusă să intensifice acțiunile hibride desfășurate direct și prin intermediari împotriva unor state membre NATO, inclusiv a României, la limita aplicării Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic. De asemenea, utilizând tehnologii avansate, ar putea recurge la: operațiuni cibernetice ostile, acte de sabotaj, campanii de dezinformare și manipulare – cu scopul de a modifica percepțiile publicului, de a discredita autoritățile române și de a influența deciziile strategice,” conform documentului.
Extinderea conflictului din Ucraina și vulnerabilități strategice
Strategia evidențiază că o extindere a conflictului armat din Ucraina în zone apropiate de România ar fi o amenințare majoră pentru securitatea țării. Alte riscuri includ atacuri cibernetice realizate de entități asociate serviciilor secrete ruse, spionaj, campanii hibride de manipulare a opiniei publice și deteriorarea infrastructurilor critice, precum rețele energetice din Marea Neagră sau cabluri submarine de telecomunicații.
Amenințări economice și sociale
Documentul subliniază și perilurile economice și sociale, precum concurența acerbă între state, dependențele critice, polarizarea politică și presiunile populiste. Migrația ilegală, efectele schimbărilor climatice și vulnerabilitățile administrației publice și infrastructurilor esențiale, precum coridoarele energetice din Marea Neagră sau cablurile submarine, pot intensifica riscurile pentru securitatea națională.
Strategia evidențiază și pericolele legate de corupție, capacitatea limitată a instituțiilor de protecție civilo-militară, deficiențe în sistemul educațional și al cercetării, vulnerabilități tehnologice și cibernetice, precum și expunerea la discurs populist, extremism și dezinformare. Toate aceste elemente evidențiază necesitatea consolidării rezilienței statului și societății românești în fața unui mediu internațional din ce în ce mai volatil și ostil.
Corupția și vulnerabilitățile instituționale
„Corupția slăbește fundamentul statului de drept și diminuează eficiența instituțiilor, afectând bunăstarea cetățenilor și sporind evaziunea fiscală și criminalitatea economică, cu impact direct asupra economiei, concurenței loiale și libertății economice. Capacitatea redusă a instituțiilor de protecție civilo-militară, inclusiv pentru gestionarea urgențelor și dezastrelor naturale sau accidentelor cu victime multiple, generează riscuri din cauza vulnerabilităților infrastructurilor critice sau a lipsei unor abordări unitare și resurselor insuficiente. Politicile fiscale ineficiente, capacitatea scăzută de combatere a evaziunii și colectarea deficitara a taxelor subminează resursele necesare pentru funcționarea serviciilor publice și pentru investițiile în securitatea națională,” se menționează în capitolul dedicat Riscurilor și vulnerabilităților.
De asemenea, strategia abordează și combaterea corupției: „Este esențială limitarea acțiunilor corupționale printr-o abordare integrată, implicând toate instituțiile responsabile și utilizând activ datele disponibile, precum și implicarea serviciilor de intelligence în colectarea informațiilor despre acuzațiile de corupție, fără a interveni în procesele penale sau judiciare. De asemenea, este necesară reevaluarea mecanismelor legislative și administrative pentru a evita întârzieri în realizarea justiției în cazurile de corupție, respectând separația puterilor și normele constituționale.”
Reconfigurarea instituțiilor și cooperarea interinstituțională
Strategia solicită adaptarea structurilor administrative cu responsabilități în domeniul securității și apărării naționale la viteza și complexitatea schimbărilor curente, pentru o activitate eficientă și coordonată, implicând în mod activ și societatea românească în ansamblu.
„Cooperarea interinstituțională rămâne fundamentul gestionării eficiente a riscurilor și amenințărilor la adresa securității și intereselor României,” se precizează în document.
