Conform lui Scott Kupor, directorul resurselor umane federale, majoritatea celor 50.000 de posturi nou-create au fost desemnate pentru agenții precum Immigration and Customs Enforcement (ICE). Această decizie reflectă orientarea politică „America First” a administrației Trump și accentul pus pe consolidarea securității frontierelor. În schimb, instituții federale precum Serviciul Fiscal (IRS) și Departamentul Sănătății (HHS) au fost supuse restricțiilor de angajare și, în anumite situații, au avut parte de reducerea personalului, transmite Reuters.
Reducerea extensivă a personalului federal
În același timp, administrația a previzionat o scădere a numărului total de funcționari publici federali cu aproximativ 300.000 de posturi în acea perioadă. Această reducere semnificativă a fost realizată prin programe de concedieri voluntare și oferte de pensionare anticipată, 154.000 de persoane fiind afectate doar prin pachete financiare de încurajare a plecării. În ianuarie 2025, un memorandum prezidențial a instituit un îngheț temporar al angajărilor în sectorul civil federal, reafirmând această strategie de reorganizare.
Realocarea considerabilă a resurselor umane spre sectorul imigrației și al securității a generat îngrijorări privind capacitatea altor domenii esențiale – precum sănătatea, educația sau protecția mediului – de a-și îndeplini misiunile fundamentale. De exemplu, Agenția Federală pentru Managementul Situațiilor de Urgență (FEMA) a semnalat transferuri de personal către instituțiile de imigrație, fapt ce ar putea compromite pregătirea pentru situații de urgență și răspunsul la dezastre.
Implicații și controverse
Recrutarea intensivă pentru ICE a fost, de asemenea, criticată de organizațiile pentru protecția drepturilor omului. Acestea argumentează că procesele accelerate de angajare ar putea duce la scăderea standardelor de selecție, creșterea riscului de abuzuri și diminuarea încrederii publice în instituții.
Această recrutare masivă în domeniul securității, alături de reducerile importante din alte ramuri ale administrației, marchează o reorientare fundamentală a strategiei guvernamentale a administrației Trump în ceea ce privește serviciile publice. Imposibilitatea altor departamente de a-și suplimenta echipele și de a funcționa la capacitate normală, precum și potențialele riscuri pentru drepturile civile, transformă retorica „guvernului minimal” într-un amplu experiment de restructurare instituțională. Impactul pe termen lung al acestor modificări asupra eficienței serviciilor publice și asupra calității serviciilor oferite cetățenilor rămâne incert.