Economistul Cristian Socol, profesor universitar la Academia de Studii Economice (ASE), avertizează într-o analiză exclusivă, publicată de Mediafax, asupra crizei bugetare a României, care s-a transformat într-un dezastru economic. Inflația continuu ridicată, măsurile fiscale și cele de austeritate implementate de Guvernul Bolojan au condus la cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani, evidențiază economistul.
Specialistul a analizat evoluția nivelului de trai al românilor din ultimii 20 de ani, influențată de mai multe cicluri economice. Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) indică o reducere a puterii de cumpărare a salariului mediu net cu 5,3% în septembrie 2025 față de aceeași perioadă din 2024. Ultima lună în care s-a înregistrat o creștere a puterii de cumpărare a fost iunie, cu un avans de 1,3%, urmând apoi scăderi de 2,4% în iulie și 5% în august.
De la creștere la declin: cum s-a ajuns aici
În primii zece ani după 2000, economia României a cunoscut o perioadă de avans, determinată de creșterile salariale, care au depășit inflația și au contribuit la majorarea nivelului de trai, afirmă Socol. „În primul deceniu după 2000, expansiunea economică s-a reflectat prin creșteri salariale semnificative, peste rata inflației, crescând nivelul de trai. Indicatorul salariului real (câștigul mediu net ajustat la inflație) aproape s-a dublat până în 2008.”
Evoluția câștigului salarial real în România în ultimii 25 de ani
Declinul economiei românești a început odată cu criza mondială din 2008-2009, explică economistul. Reducerile salariale din sectorul public, înghețările de venituri și creșterea TVA-ului au condus la câțiva ani consecutivi de scădere a puterii de cumpărare: -1,5% în 2009, -3,7% în 2010 și -1,9% în 2011. „Criza financiară globală din 2008–2009 a afectat profund România, guvernul a înghețat și chiar a redus salariile din sectorul public.” În 2012, declinul s-a oprit temporar. Salariile au fost din nou majorate, ceea ce a condus la o creștere graduală a puterii de cumpărare. Economistul afirmă că nivelul de trai a ajuns aproape de vârful din 2008, indicând o revenire după cei șase ani de declin.
Inflația și măsurile de austeritate: cauza celei mai mari scăderi a nivelului de trai
În anii următori, puterea de cumpărare s-a refăcut, iar ritmul de creștere al salariilor reale a fost cel mai rapid din ultimele două decenii. „Între 2015 și 2019, puterea de cumpărare a salariului mediu s-a dublat.” După această perioadă favorabilă, contextul pandemic, criza energetică, conflictul din Ucraina și inflația dintre 2020 și 2022 au întrerupt această evoluție. Cristian Socol menționează că, deși salariile nominale au crescut, creșterea costurilor a determinat o scădere a salariului real pe parcursul anului 2022. Situația s-a îmbunătățit ușor în anul următor, când inflația a început să se stabilizeze, iar piața muncii a impulsionat salariile, atingând un maximum de +8%.
Este de remarcat că, în acest an, dinamica s-a schimbat, întrucât inflația persistentă, împreună cu măsurile fiscale restrictive și reformele de austeritate, au condus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare. În ultimele trei luni, aceasta a înregistrat o scădere drastică, provocând o diminuare accentuată a consumului. Astfel, România a înregistrat cea mai mare deteriorare a nivelului de trai din ultimii 25 de ani, fiind a doua cea mai afectată țară din Uniunea Europeană, conform datelor oficiale ale Eurostat.
„Reversul de trend s-a observat în 2025: inflația persistentă, politicile fiscale restrictive și măsurile brutale de austeritate au condus la o nouă contracție a salariilor reale. În ultimele trei luni, puterea de cumpărare a scăzut dramatic, influențând puternic nivelul consumului.”
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Datoria externă a României a crescut semnificativ în 2025, cu o majorare de +18 miliarde de euro față de începutul anului. Datoria totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, echivalentul a aproape 60% din PIB.
Alte promisiuni ale guvernului: „TVA-ul și alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția este să elaborăm un buget echilibrat.”
