În Ungaria se va acorda a 14-a pensie, în timp ce în România toate pensiile depășind 3.000 de lei au fost reduse, iar în Polonia și Germania pensiile vor fi majorate cu 5% și, respectiv, 3,73%. În România, în schimb, inflația continuă să crească, iar pensiile rămân înghețate. În timp ce agenda publică se concentrează pe pensiile magistraților, drama celor peste 4 milioane de pensionari, a căror putere de cumpărare se reduce de la o lună la alta, este ignorată.
În contrast cu România, unde au fost tăiate o parte din pensii și altele au fost înghețate, Ungaria condusă de Viktor Orban, Polonia sub conducerea lui Nawrocki și Germania cu ministrul Merz intenționează să crească veniturile pensionarilor.
Când Bolojan și „specialii” se ceartă, milioane de pensionari suportă consecințele
Ilie Bolojan, premierul României
De mai bine de două luni, România este blocată în disputa privind pensiile speciale ale magistraților. Deși este un subiect intens discutat public, impactul său economic este relativ redus. Din cei 4,69 milioane de pensionari, mai puțin de 10% primesc pensii speciale, inclusiv militari, veterani de război sau revoluționari. Războiul lui Bolojan vizează însă doar o fracțiune foarte mică a acestor beneficiari: magistrații beneficiază de doar 0,2% din totalul pensiilor speciale și doar 0,02% din totalul pensiilor.
Strategia politică este una de durată: menținerea conflictului cu „specialii” în vizor umbrește alte realizări ale Guvernului Bolojan, precum reducerea pensiilor pentru 1,8 milioane de români, diminuarea indemnizațiilor mamelor și reducerea burselor pentru studenți, toate măsuri adoptate rapid, fără decizii de neconstituționalitate sau proteste sociale majore.
Tinerii plătesc pensiile actuale ale tuturor pensionarilor
Tineri participanți la festivitatea Africană a Zilei Naționale, marți, 29 iulie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO
Anul trecut, 8,5% din PIB a fost direcționat pentru plata pensiilor, din care doar 1,2% din PIB pentru pensiile speciale.
În același timp, contribuțiile angajaților au adus la buget doar 6% din PIB, generând un deficit de 2,5%, echivalent cu peste 35 de miliarde de lei. În esență, România cheltuiește cu o treime mai mult pentru pensii decât colectează.
În 2022, România avea 5 milioane de pensionari și 7,7 milioane de salariați activi. În prognoză, până în 2050, raportul va ajunge aproape de unu la unu, adică fiecare angajat va susține un pensionar.
România are 4,2 milioane de pensionari – pensii mici, înghețate și neindexate
Persoane în vârstă participând la o conferință de presă despre recalcularea pensiilor, vineri, 30 august 2024. ALEXANDRU DUBRE/ MEDIAFAX FOTO.
În România, pensiile sunt înghețate în acest an, după ce indexarea programată pentru 1 ianuarie 2025 a fost anulată. Mai mult, pensiile vor rămâne înghețate și în 2026, deoarece majorarea pentru începutul anului a fost anulată din cauza deficitului bugetar uriaș. Statul nu va putea majora pensiile și salariile până când deficitul nu va scădea sub 5%. În realitate, însă, nu există restricții pentru cheltuieli. Astfel, 1,8 milioane de pensionari și-au văzut veniturile diminuate începând din august, când Guvernul Bolojan a introdus plata contribuției CASS peste 3.000 de lei pensie.
Coaliția continuă lupta cu alte categorii speciale
Judecători ai Curții Constituționale (CCR) și reprezentanți ai serviciilor de informații participând la depunerea jurământului președintelui ales, Nicușor Dan, luni, 26 mai 2025, la Palatul Parlamentului din București. ALEXANDRU DUBRE / MEDIAFAX FOTO
Chiar într-un astfel de context, coaliția de guvernare nu reușește să depășească obsesia pentru pensiile magistraților în lupta cu alte componente ale puterii de stat. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat recent că actuala coaliție menține forma anterioară a legii privind reforma pensiilor magistraților, chiar dacă proiectul a fost respins de CCR din cauza lipsei avizului CSM. În plus, Hunor anunță că următoarea țintă de reformă va fi zona militară, inclusiv personalul din MAI și SRI, afirmând: „Urmează sectorul militar. Cele mai mari pensii de serviciu, sau mai precis pensiile speciale, sunt cele din zona armatei, jandarmilor, Poliției și SRI.”
Ce intenționează vecinii României? Guvernul Orban anunță acordarea celei de-a 14-a pensii pentru cetățeni maghiari
COPENHAGEN, DANEMARCA – 01 octombrie 2025: Viktor Orban participă la o reuniune informală a liderilor Uniunii Europene la Palatul Christiansborg din Copenhaga. Dursun Aydemir / Anadolu/ABACAPRESS.COM
La sfârșitul lunii octombrie, Viktor Orban a anunțat că Guvernul maghiar „lucrează intens” la implementarea celei de-a 14-a pensii lunare. Conform planului, începând cu 2026, pensionarii vor primi o a 14-a pensie în plus față de cele 13 deja existente, procesul de introducere urmând a fi gradual. Anunțul a fost făcut într-un context electoral, cu aproximație jumătate de an înainte de alegerile parlamentare din 2026, în care partidul Fidesz al lui Orban se confruntă cu o competiție strânsă cu Tisza.
Merz vrea să majoreze pensiile germane cu 3,73%, în ciuda opoziției din partea CDU/CSU
18 noiembrie 2025, Berlin: Cancelarul german Friedrich Merz susține o conferință de presă la Summit-ul pentru Souveranitate Digitală europeană, la Euref Campus. Kay Nietfeld/dpa
Germania se preocupă de situația pensionarilor, care reprezintă un sfert din populație, adică 21 de milioane de persoane. Coaliția condusă de Merz intenționează ca, începând cu 1 iulie 2026, pensiile să fie majorate cu 3,73%, conform raportului pentru asigurările sociale din 2025. Se estimează că această creștere va depăși rata inflației prognozate de aproximativ 2%. Decizia finală urmează să fie luată în primăvara următorului an, în condițiile în care inflația în Germania a fost de 2,3% în octombrie, comparativ cu 9,85% în România în august. Situația pensiilor din Germania rămâne însă incertă, întrucât opoziția din Bundestag și unele fracțiuni din CDU/CSU se opune proiectului de lege, prevăzut să fie votat la începutul lunii decembrie, fără modificări.
Pensiile polonezilor vor crește cu 5% în 2026
WARSAW, POLONIA – 1 iunie: Susținuți de candidatul Partidului Lege și Justiție pentru președinția Poloniei, Karol Nawrocki, în timpul unei seri electorale pentru turul doi al alegerilor prezidențiale, în Varșovia, 1 iunie 2025. Jakub Porzycki / Anadolu/ABACAPRESS.COM
Diferit de București, guvernul polonez a anunțat că, începând cu 1 martie 2025, pensiile au fost mărite cu 5,5%. Pentru 2026, președintele Nawrocki a prezentat un proiect de lege intitulat „O pensie decentă”, care asigură o creștere anuală de cel puțin 150 de zloți (180 de lei) pentru pensionari.
Se estimează că pensia medie va depăși 700 de euro (3.500 de lei). Nawrocki a subliniat că, în secolul XXI, Polonia ar trebui să urmărească ca pensia minimă să fie cel puțin 2.000 de zloți, adică aproape 470 de euro.
Polonia beneficiază, de asemenea, de mecanisme suplimentare precum a 13-a pensie, un bonus unic echivalent cu pensia minimă, și a 14-a pensie, un beneficiu anual egal cu pensia minimă, menit să sprijine pensionarii. Guvernul estimează că majorările și plățile suplimentare vor costa aproximativ 22,8 miliarde de zloți, adică în jur de 5,37 miliarde euro.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Bolojan inițiază o nouă lege pentru pensiile magistraților. Fost judecător CSM: Premierul pregătește din nou modificări care pot compromite pensiile magistraților.
În timp ce Bolojan blochează pensiile românilor, Germania le crește. De ce se poate la Berlin și nu la București?