Alimente de tip fast-food: burgeri, dulciuri, chipsuri, ciocolată, gogoși, băuturi carbogazoase. Imagine ilustrativă. FOTO:© Nina Firsova | Dreamstime.com
Produsele ultraprocesate (PUP) reprezintă unele dintre principalele cauze ale „epidemiei de boli cronice” asociate cu regimul alimentar, în contextul în care companiile din industria alimentară prioritizează profitul în detrimentul sănătății, avertizează specialiști internaționali, citați joi de agenția germană de presă DPA.
Conform unui studiu publicat în revista de medicină The Lancet, 43 de cercetători au colaborat pentru a evidenția că PUP-urile „înlocuiesc” alimentele și preparatele proaspete, deteriorând calitatea dietei și fiind corelate cu multiple afecțiuni cronice.
„ Principalul factor al creșterii globale a PUP-urilor este consolidarea influenței economice și politice a industriei de profil și restructurarea sistemelor de alimentație pentru maximizarea profitului”, afirmă oamenii de știință, conform Agerpres.
„Această industrie include fabrici de PUP-uri și o rețea extinsă de unități asociate, care stimulează colectiv producția, promovarea și consumul acestor produse”, au completat experții.
Produsele ultraprocesate sunt asociate cu o stare precară a sănătății, fiind legate de un risc crescut de obezitate, boli cardiovasculare, cancer și deces prematur.
Produsele ultraprocesate, bogate în grăsimi saturate, zahăr și sare
Printre exemplele de astfel de produse se numără:
- înghețata;
- carnea procesată (în special mezelurile);
- chipsurile;
- pâinea industrializată;
- anumite tipuri de cereale pentru micul dejun;
- biscuiții;
- semipreparatele;
- băuturile acidulate.
PUP-urile conțin adesea concentrații mari de grăsimi saturate, sare, zahăr și aditivi alimentari, fapt care, conform specialiștilor, limitează consumul de alimente nutritive în diete și sănătatea populației.
De asemenea, aceste produse adesea includ aditivi și ingrediente artificiale, precum conservanți, emulsificatori, coloranți și aromați, utilizate mai rar în preparatele gătite în mod tradițional acasă.
„Rezistența politicilor publice”
Experții susțin că, deși anumite țări au implementat reguli pentru reformarea procesului de fabricație și controlul PUP-urilor, „reactia în domeniul sănătății publice globale încă este modestă, asemeni mișcării de reducere a influenței industriei tutunului din decenii trecute”.
Ei argumentează că politicile statale, inclusiv din țările cu venituri ridicate, au făcut prea puține pentru a modifica „factori comerciali și structural-orientați”, concentrându-se în schimb pe responsabilitatea consumatorilor, parteneriate cu industria și autoreglementarea voluntară a sectorului, ca în cazul înlocuirii zahărului cu îndulcitori sau reducerea conținutului de grăsimi din diverse produse.
„Această inerție politică reflectă eforturile concertate ale industriei PUP-urilor de a influența deciziile și discuțiile publice în propriul beneficiu, precum și de a induce dubii științifice asupra impactului acestor alimente”, afirmă specialiștii.
Ei adaugă că „creșterea continuă a consumului de PUP-uri nu este inevitabilă” și că, deși cercetările privind efectele acestor produse continuă, politicile de promovare a unei alimentații bazate pe alimente integrale nu trebuie amânate.
Proporția de PUP-uri în alimentație este sub 25% în țări precum Italia, Cipru, Grecia, Portugalia și anumite regiuni din Asia, însă depășește 50% în Statele Unite și Regatul Unit, avertizează autorii studiului.
Alimente fast-food: burgeri, dulciuri, chipsuri, ciocolată, gogoși, băuturi carbogazoase. Imagine ilustrativă. FOTO: © Nina Firsova | Dreamstime.com