Vânturile economice nefavorabile aduc un fior rece în cea mai fericită țară din lume. Juho-Pekka Palomaa, un finlandez în vârstă de 33 de ani, afirmă că, deși a fost șomer timp de 1.000 de zile, nu permiteproblemelor economice ale Finlandei să îl copleșească, cel puțin momentan, relatează Reuters.
Finlanda traversează o perioadă de stagnare economică, creștere a ratei șomajului și dificultăți în menținerea finanțelor publice, însă a reușit totuși să obțină titlul de cea mai fericită națiune din lume pentru al optulea an consecutiv, conform Raportului Mondial al Fericirii publicat în martie.
Specialiștii afirmă că succesul Finlandei în acest clasament se datorează în mare parte unui model de stat social generos. Însă, acesta a fost diminuat în prezent, pe fondul eforturilor guvernului de la Helsinki de a gestiona creșterea costurilor sociale cauzate de o populație îmbătrânită.
„Am fost recunoscător pentru sistemul de protecție socială și plasga de siguranță care m-au sprijinit financiar în Finlanda… Astfel, poate nu sunt mai nefericit decât eram înainte”, a declarat pentru Reuters Palomaa, care și-a marcat cele 1.000 de zile de șomaj organizând un protest în fața parlamentului, unde fiecare participant a adus mâncare preparată acasă.
„Însă, am senzația că nu pot face mare lucru pentru a-mi îmbunătăți situația”, a precizat acesta, fost producător video, menționând că a trimis CV-uri la numeroase companii și a participat la 11 interviuri fără succes.
El se plânge că, în timp ce indemnizațiile de șomaj au fost diminuate, guvernul a păstrat nemodificate pensiile, o categorie de venituri pe care o consideră „aproape sacră” în Finlanda.
Impactul declinului Nokia persistă în Finlanda
Economia Finlandei, dependentă de exporturi, se confruntă cu dificultăți de când divizia de telefoane a Nokia – cândva cea mai valoroasă companie din Europa – a suferit o prăbușire în 2014, după ce nu a reușit să realizeze tranziția către smartphone-uri cu ecran tactil.
La vârful său în anul 2000, Nokia contribuia cu 4% din PIB-ul Finlandei, reprezenta 21% din totalul exporturilor și avea o capitalizare de piață de 70% pe bursa Nasdaq Helsinki.
Sancțiunile impuse Rusiei, din cauza războiului din Ucraina, au afectat exporturile și turismul, în timp ce incertitudinile legate de tarifările vamale americane și comerțul global generează provocări suplimentare.
Instituția financiară din Finlanda estimează o creștere economică de 0,3% în acest an, față de 0,4% în 2024. Rata șomajului este una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană și a ajuns, în octombrie, la 10,3%, cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică al Finlandei.
În rândul persoanelor cu vârsta între 15 și 24 de ani, rata șomajului depășește 22,4%.
Comisia Europeană urmează să decidă marți dacă va propune includerea Finlandei în procedura de deficit excesiv, după ce a estimat că țara va avea în următorii trei ani un deficit bugetar peste limită de 3%.
Restructurările financiare au determinat guvernul să reduce anumite segmente ale statului social, inclusiv indemnizațiile de șomaj, de locuințe și unele servicii medicale.
„Sunt profund îngrijorată pentru tinerii de astăzi”, a declarat pentru Reuters Hanna Taimio, în vârstă de 54 de ani, o altă finlandeză fără loc de muncă, care s-a alăturat protestului în fața parlamentului. Ea exprimă temerea că nu va mai avea vreodată un loc de muncă. „Toate aceste reduceri și limitări… sunt cu adevărat înfricoșătoare”, deplânge ea.
Matias Marttinen, ministrul finlandez al Muncii, a afirmat pentru Reuters că guvernul condus de o coaliție de centru-dreapta urmărește „consolidarea finanțelor publice și gestionarea datoriei în creștere”.
El consideră rata ridicată a șomajului „o situație îngrijorătoare”, dar a justificat decizia de a permite concedierile pentru a reduce riscurile pentru angajatori, cu scopul de a stimula ocuparea forței de muncă.
Unii analisti critică însă măsurile de austeritate, susținând că acestea au agravat provocările economice și au crescut pesimismul în rândul consumatorilor.
Lauri Holappa, directorul Centrului Finlandez pentru Analiză Economică Nouă, a indicat simulări care sugerează că măsurile fiscale de austeritate ar fi putut chiar să determine creșterea procentului datoriei publice.
Fericirea în Finlanda depășește dimensiunea economică
Cu toate acestea, starea de bine a finlandezilor nu depinde exclusiv de astefel de indicatori economici.
Profesorul emerit John Helliwell, fondator și coordonator al Raportului Mondial al Fericirii, a explicat pentru Reuters că evaluările despre calitatea vieții raportate în sondajele anuale reflectă mai mult factori precum reziliența și capacitatea de a face față situațiilor dificile în mod colaborativ și constructiv decât condițiile economice naționale.
„Sigur, Finlanda excelează la capitolul reziliență”, a menționat el.
Datele pentru anul următor, obținute de compania de analiză Gallup și analizate de Reuters, indică absența fluctuațiilor semnificative în nivelul de satisfacție raportat de finlandezi. Sondajul include indicatori precum PIB-ul pe locuitor, sprijinul social și speranța de viață sănătoasă.
Palomaa, afectat financiar după perioada lungă de șomaj, a căutat refugiu într-o saună comunitară gratuită, administrată și finanțată de voluntari în Helsinki, la malul Mării Baltice.
„Sauna reprezintă un loc în care toți sunt egali… Nu poți distinge pe nimeni după aparențe, nu știi ce face cineva pentru a-și câștiga existența”, afirmă el.
La întrebare despre ce ar trebui să facă în cea de-a 1.000-a zi de șomaj, mesajul său a fost vizualizat de un milion de persoane, fiind însoțit de numeroase sugestii – inclusiv ideea unui protest-organizator la care fiecare să aducă mâncarea preferată, pe care l-a și pus în practică la treptele parlamentului.
„Evident, sunt aici pentru a marcheza un eveniment pe care nu am vrut niciodată să îl sărbătoresc”, le-a spus el jurnaliștilor în timp ce împărțea prăjituri făcute acasă, chiar și în condiții de ploaie.
„Am decis să profite de acest moment”, a adăugat el. „Este timpul să acționez și să schimb ceva în această situație”, a concluzionat finlandezul.
