Majorarea impozitelor și a cotei TVA nu a generat creșteri semnificative ale veniturilor la bugetul de stat, așa cum s-a intenționat. Încasările din TVA au înregistrat o reducere de aproape 350 de milioane de lei, după ce ratele au fost majorate cu două puncte procentuale, conform datelor Ministerului Finanțelor. Consumatorii au plătit mai mult și au redus volumul cumpărăturilor, astfel încât veniturile fiscale au scăzut cu aproape 3% față de luna anterioară, în septembrie 2025, comparativ cu august 2025, conform cifrelor oficiale ale Antena 3.
Premierul Ilie Bolojan a implementat o politică de austeritate menită să acopere deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a colectat 12,20 miliarde de lei din TVA, față de 12,55 miliarde de lei în august 2025. Astfel, încasările au avut o scădere de aproximativ 350 de milioane de lei, în condițiile în care consumatorii și-au modificat comportamentul de cumpărare. Creșterile de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețurile afișate, ceea ce a condus la majorarea considerabilă a costurilor pentru produsele de bază. Ca răspuns, consumatorii au redus frecvența cumpărăturilor, iar impactul economic s-a reflectat imediat. Vânzările au scăzut, consumul intern s-a diminuat, iar veniturile bugetare s-au redus. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată o scădere a consumului de peste 7% față de luna anterioară, un procent semnificativ pentru economia României, dependentă de consumul intern.
Românii devin tot mai prudenți la cumpărături
Guvernul Bolojan a reiterat că toate măsurile de austeritate au fost adoptate pentru a restabili echilibrul bugetar al țării. Însă, pentru cetățeni, acestea au însemnat reducerea resurselor financiare și adoptarea unui comportament precaut. Consumatorii au renunțat la achizițiile de produse costisitoare sau le-au înlocuit cu variante mai accesibile, fapt reflectat și de comercianți, care semnalează scăderi ale vânzărilor în toate segmentele afectate de creșterea agresivă a taxelor. Eurostat confirmă o diminuare accelerată a consumului în România, cu o scădere de 4,5% în septembrie 2025, fiind una dintre cele mai semnificative din UE, depășită doar de Estonia.
Banca Națională a României anticipează menținerea inflației la un nivel ridicat până la finalul anului. În decembrie, se estimează o inflație de 9,6%. Astfel, politica fiscală a Guvernului Bolojan nu poate atinge obiectivele propuse, deoarece reducerea cheltuielilor de către cetățeni contracarează efectele așteptate ale majorării taxelor asupra bugetului.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
România nu se află în cele mai slabe poziții din UE în toate domeniile; însă, nivelul inflației rămâne una dintre cele mai ridicate.
Premierul Bolojan anunță că este foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu fie închis în decembrie, ci să fie prelungit până în ianuarie.