Președintele Nicușor Dan va susține, miercuri, 26 noiembrie, în fața senatorilor și deputaților, Strategia Națională de Apărare a Țării, finalizată și aprobată de CSAT. Parlamentul este așteptat să o dezbată și să o voteze într-o sesiune comună, care va începe la ora 14:00.
Președintele Nicușor Dan va participa miercuri în Parlament pentru a prezenta senatorilor și deputaților Strategia Națională de Apărare a Țării. După avizarea de către comisiile de specialitate ale legislativului, Strategia va fi discutată în plen pentru dezbatere și aprobare.
Șeful statului nu va merge singur în Parlament, ci însoțit de membrii Guvernului, conform unui anunț oficial.
Pe 25 noiembrie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat și aprobat forma finală a Strategiei, după o perioadă de 10 zile de dezbatere publică și după integrarea sugestiilor din partea societății civile.
„Proiectul consolidat al Strategiei a fost supus transparenței publice, fiind prima versiune a unei Strategii Naționale de Apărare a Țării care a trecut prin această etapă. Majoritatea recomandărilor primite au fost integrate, rezultând varianta finală, analizată astăzi de CSAT și ce va fi prezentată de Președintele României în Parlament, pentru a fi dezbătută și lungă în ședință comună a celor două Camere”, a transmis Administrația Prezidențială la finalul ședinței CSAT de miercuri.
Conținutul Strategiei Naționale de Apărare
Președintele Nicușor Dan a prezentat pentru prima dată public Strategia Națională de Apărare pe 12 noiembrie.
„Administrația publică are anumite probleme. (…) La nivel național, autoritățile nu lucrează cu date. Astfel, sunt numeroase situații în care deciziile nu se bazează pe informații concrete. De asemenea, colaborarea între instituțiile publice nu este suficientă. Fiecare se concentrează pe propriile interese sectoriale, ceea ce duce la lipsa unei viziuni integrate și, implicit, la nevoia de inovație în administrație”, a afirmat atunci Nicușor Dan.
Strategia națională de apărare a țării include:
- valorile, interesele și obiectivele de securitate națională;
- evaluarea mediului internațional de securitate;
- identificarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților potențiale;
- stabilirea obiectivelor strategice și a priorităților în domeniul apărării;
- direcțiile de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității naționale a României în sectorul apărării.
Corupția este menționată în Strategia Națională de Apărare la capitolul riscuri și vulnerabilități pentru România.
„Corupția slăbește profund statul de drept și afectează eficacitatea instituțiilor, bunăstarea cetățenilor, favorizează evaziunea fiscală și criminalitatea economică, având un impact direct asupra economiei naționale, concurenței loiale și libertății economice”, se precizează în document.
Astfel, strategia stipulează că „un obiectiv național de securitate” pentru România este „limiting fenomenul corupției prin coordonarea eforturilor instituțiilor, inclusiv ale serviciilor de intelligence”.
Documentul propune trei direcții principale pentru combaterea agresivă a corupției:
- adoptarea unei abordări integrate, prin eforturile conjugate ale tuturor părților implicate;
- implicarea serviciilor de informații în colectarea de date relevantă despre posibile fapte de corupție, fără a interveni în cercetarea penală sau procesul de justiție;
- corectarea legislației și a mecanismelor administrative care întârzie justiția în cazurile de corupție, respectând separația puterilor și normele constituționale.
Fenomenul corupției este descris ca o problemă ce „fragilizează statul, slăbește în mod grav capacitatea de apărare și diluează încrederea dintre instituții și cetățeni”.
În acest context, serviciile de securitate trebuie să se implice în lupta anticorupție, însă nu vor interveni în faza cercetării penale, a subliniat președintele. „Activitatea de urmărire penală este responsabilitatea parchetelor și a judecătorilor. Orice interferență este considerată ilegală”.
„Ei vor realiza o imagine de ansamblu asupra fenomenului de corupție și vor raporta procurorului”, a explicat Nicușor Dan rolul pe care îl va avea SRI.
Limitele impuse de CCR pentru activitatea SRI
Participarea serviciilor secrete în procesul de justiție a fost restricționată prin decizii ale Curții Constituționale în ultimii ani.
În martie 2016, CCR a decis că Serviciul Român de Informații nu poate fi implicat în activitatea de urmărire penală.
În 2018, o altă hotărâre a CCR a stabilit că probele obținute cu mijloacele tehnice ale SRI trebuie eliminate din dosarele penale.
În martie 2019, Curtea a examinat protocoalele de colaborare dintre parchete și SRI în perioada 2009–2016, concluzionând că probele obținute în baza acestor convenții până în februarie 2016 trebuie anulate, dacă au fost strânse în cadrul acestor protocoale.
O decizie din 2020 a avut precizarea că interceptările realizate de SRI sunt constituționale dacă oferă garanții pentru respectarea drepturilor omului.