Scandal în Balcani: avionul militar al ministrului de externe al Ungariei refuzat la aterizare în Bosnia

scandal-in-balcani.-avionul-militar-care-il-transporta-pe-ministrul-de-externe-al-ungariei-nu-a-primit-permisiunea-de-aterizare-in-bosnia

Scandal în Balcani. Avionul militar care îl transporta pe ministrul de externe al Ungariei nu a primit permisiunea de aterizare în Bosnia

Decizia a generat reacții imediate la nivel regional, având loc pe fondul relațiilor tot mai tensionate dintre Sarajevo și Budapesta.

Potrivit lui Helez, Ungaria nu a oferit nicio explicație clară privind scopul vizitei ministrului maghiar în entitatea sârbă, mai ales având în vedere că vizita era efectuată cu un echipament militar. Oficialul bosniac a afirmat că nu poate permite astfel de operațiuni fără transparență și fără respectarea legislației suverane a Bosniei și Herțegovinei.

Sprijinul Budapestei pentru Milorad Dodik

Helez a explicat că decizia este direct legată de suportul public acordat de premierul Viktor Orbán și ministrul Peter Szijjarto fostului lider al sârbilor din Bosnia, Milorad Dodik. Acesta a fost demis în august, după condamnarea pentru neconformarea cu deciziile Înaltului Reprezentant internațional, însărcinat cu implementarea Acordului de Pace de la Dayton.

Ministrul bosniac a subliniat că sprijinul Budapestei a vizat acțiuni considerate a fi subminarea suveranității, unității și ordinii constituționale a Bosniei și Herțegovinei.

Vizita lui Dodik la Budapesta

În aceeași zi în care avionul militar ungar a fost blocat, Milorad Dodik efectua o vizită oficială la Budapesta, unde s-a întâlnit cu premierul Viktor Orbán. Aceasta a fost prima sa deplasare internațională după victoria succesorului său în alegerile din Republica Srpska.

Dodik a calificat pe platforma X interdicția de a ocupa funcții publice drept o măsură „anticonstituțională”, susținând că acțiunile sunt menite să discrediteze Republica Srpska.

Context istoric

Conflictul din Bosnia între 1992 și 1995, soldat cu peste 100.000 de victime, a împărțit țara în două entități semi-autonome: Republika Srpska și Federația Croato-Bosniacă.

Tensiunile politice actuale dintre liderii bosniaci și reprezentanții Republika Srpska, amplificate de poziționarea suggestivă a Budapestei, readuc în prim-plan fragilitatea echilibrului postconflict.

Exit mobile version