Cu aproape 1.500 km de autostrăzi și drumuri rapide prognozate pentru finalul anului 2025, România intră într-o etapă avansată de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Experții, autoritățile și constructorii discută despre progresul semnificativ din ultimii ani, unul fără precedent, precum și despre provocările majore pentru crearea unei rețele eficiente de drumuri de mare viteză care să însumeze 3.000 km – cu accent pe finanțare, prioritizarea proiectelor și impactul economic major al acestor infrastructuri pe teritoriul țării.
Conform estimărilor Ministerului Transporturilor, până la încheierea anului în curs, România va avea aproape 1.500 km de autostrăzi și drumuri expres, exact 1.480 km.
Deși reprezintă doar jumătate din necesar, această cifră marchează un moment simbolic: România va depăși Rusia în clasamentul european al rețelelor de drumuri rapide, plasându-se imediat după Ungaria.
Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, anunță că, după ce au fost inaugurate peste 80 km de autostrăzi și drumuri rapide, până la finele anului următor vor fi disponibil încă aproape 70 km pentru traficul rutier, inclusiv pe Autostrada Moldovei (A7) între Ploiești și Buzău și între Focșani și Adjud. În plus, rețeaua începe să lege orașele mari, marcând un progres strategic semnificativ.
„De la sfârșitul acestui an vom putea circula de la Craiova până la Buzău, iar anul viitor se va putea ajunge până la Pașcani. Se conectează regiuni importante, însă rețeaua completă va fi realizată doar după traversarea Munților Carpați”, explică Scrioșteanu.
Progrese pe șantiere: „Evoluție vizibilă, calitate verificată”
Pe segmentul Suplacu de Barcău – Chiribiș, din Autostrada Transilvania (A3), realizat de compania românească Erbașu, mobilizarea este considerată exemplară.
Bogdan Munteanu, responsabil de șantier, afirmă că gradul de avans fizic este „bun spre foarte bun”, aproximativ 65%, datorită colaborării strânse între proiectanți, constructori și beneficiari.
„Structurile sunt stabile, verificările din teren confirmă calitatea. Micile neconformități au fost remediate prompt. În cazul în care ritmul de execuție a fost redus, din cauza condițiilor meteorologice sau ajustărilor tehnice, s-au suplimentat forțele și resursele”, explică acesta.
Munteanu subliniază însă importanța menținerii ritmului de lucru și a controalelor tehnice riguroase.
„Numai prin monitorizarea constantă putem asigura siguranța și durabilitatea investițiilor. România are șantiere active, cu echipe pregătite și o direcție clară spre modernizarea infrastructurii rutiere”, adaugă Bogdan Munteanu.
Constructorii pot lucra mai mult decât poate plăti statul
În ciuda progreselor realizate, disponibilitățile financiare au fost aproape să creeze dificultăți. Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructura, oferă un avertisment.
„Avem peste 700 km contractați, iar pe șantier se lucrează la peste 150 km. Însă sectorul construcțiilor poate participa la mult mai multe proiecte decât poate finanța în momentul de față statul”, afirmă Ciurea.
Potrivit acestuia, în Programul Național de Transport, sunt în derulare proiecte în valoare de 25 miliarde de euro, însă fondurile alocate se ridică doar la 5,5 miliarde euro.
„Este urgentă prioritizarea șantierelor active, în special cele aproape de finalizare. Blocarea antreprenorilor din cauza neplăților duce la revendicări costisitoare pentru stat”, a subliniat Ionuț Ciurea.
Reprezentantul asociației de monitorizare a proiectelor de infrastructură estimează că România ar putea finaliza încă 100 km de drumuri până la sfârșitul anului, iar în 2026 ar trebui să fie finalizate proiecte majore precum Autostrada Moldovei (A7) până la Pașcani și Centura A0 a Capitalei.
Impact economic major: fără infrastructură, transportatorii pierd până la 7 miliarde de euro anual
Pentru operatorii de transport, autostrăzile reprezintă o condiție esențială pentru viabilitatea economică. Radu Dinescu, secretar general UNTRR, evidențiază că infrastructura actuală limitează eficiența flotelor din România cu 30–40%.
„Transportatorii din vest parcurg lunar între 12.000 și 14.000 km cu un șofer. În România, rar depășim 9.000–10.000 km, din cauza vitezelor medii mai scăzute”, afirmă Dinescu.
Această diferență afectează direct competitivitatea națională: „Industria transporturilor pierde anual între 6 și 7 miliarde de euro din cauza lipsei unei infrastructuri eficiente.”
De asemenea, extinderea rețelei trebuie să fie însoțită de crearea unor zone de parcare sigure pentru șoferi:
„Șoferii nu pot fi responsabili de monitorizarea și pazirea camioanelor. Este nevoie de spații special amenajate, conforme cu standardele europene”, a adăugat Dinescu.
2026 – anul record pentru infrastructura rutieră din România
Dacă în 2024 au fost inaugurate aproximativ 200 km, iar în 2025 se estimează circa 150 km, 2026 va fi cel mai prolific an, cu peste 200 km de drumuri rutiere dați în folosință.
Succesul depinde însă de două condiții principale: continuarea finanțării fără întreruperi și finalizarea marilor coridoare rutiere, precum A7 și A0, care vor transforma radical mobilitatea regională și națională.
România trece printr-un moment crucial. Fie continuă dezvoltarea rapidă și își modernizează complet rețeaua rutieră, fie ratează oportunitatea și se confruntă cu blocaje financiare, ce pot suspenda pentru mult timp cel mai ambițios program de investiții în infrastructură din ultimele trei decenii.
Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu.
SUGESTIA AUTORULUI:
- A fost lansată licitația pentru modernizarea Pistei 1 de decolare/aterizare de la Aeroportul „Henri Coandă”. Valoarea contractului depășește 100 milioane euro.
- Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022, cu reluare estimată la sfârșitul anului.
- Descoperirea de la Lacul Vidraru, care a expus un tezaur dispărut de 35 de ani, a devenit subiect de curiozitate pentru internauți.
- Marius Isăilă s-a prezentat pentru controlul judiciar. Fostul parlamentar PSD promite dezvăluiri complete în dosarul de corupție la MApN.
- Mircea Dinescu face publică scrisoarea lui Nicolae Ceaușescu către popor: „Nespus de bucuros sunt de memoria voastră scurtă”