Dronele și agențiile ruse lansează atacuri în țările membre ale NATO, iar Europa adoptă acum măsuri proactive, incluzând planuri de ripostă, conform publicației europene Politico.
Opțiunile discutate variază de la operațiuni cibernetice ofensive coordonate împotriva Rusiei și atribuirea rapidă și unificată a atacurilor hibride, indirijând direct către Moscova, până la exerciții militare surpriză conduse de NATO, au afirmat doi oficiali guvernamentali europeni și trei diplomați ai Uniunii Europene.
„Semnalul nu sunt doar cuvintele, ci acțiunile”
„Rușii examinează constant limitele — până unde putem să ne ducem răspunsul?”, a subliniat ministrul leton de externe, Baiba Braže, într-un interviu. „Este necesar un răspuns mai activ. Și nu vorbele transmit un mesaj, ci acțiunile”, a menționat ea pentru Politico.
Dronele rusești au survolat Polonia și România în ultimele săptămâni, în timp ce drone misterioase au generat haos în aeroporturi și baze militare din întreaga Europă. Alte incidente au inclus bruiaje de semnal, incursiuni ale avioanelor de vânătoare și nave militare rusești, precum și o explozie pe o importantă rută feroviară poloneză utilizată pentru transportul de ajutor militar către Ucraina.
Europa „trebuie să răspundă la războiul hibrid” intentat de Rusia, a afirmat luna trecută șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în Parlamentul European. „Pentru că, dacă evităm să acționăm, zona gri se va extinde”, a avertizat ea.
Iar premierul polonez Donald Tusk a declarat vinerea trecută, după o explozie feroviară, că „operațiunile de sabotaj, inspirate și coordonate de serviciile Kremlinului de mai multe luni, au depășit o limită critică”. „Evenimentele recente nu lasă loc de iluzii: Rusia implementează o fază nouă a războiului hibrid, menită să destabilizeze țara noastră”, a afirmat Tusk în fața parlamentului, potrivit Reuters.
Italia are nevoie urgent de o nouă unitate civilă și militară cu 5.000 de angajați pentru a contracara amenințările războiului de tip hibrid, a declarat pe 18 noiembrie ministrul apărării, Guido Crosetto.
„Cât timp mai tolerăm acest război hibrid?”
„În ansamblu, Europa și alianța trebuie să-și pună întrebarea despre cât timp suntem dispuși să suportăm această formă de război hibrid … și dacă trebuie să devenim mai activi în acest domeniu”, a declarat săptămâna trecută secretarul de stat german pentru apărare, Florian Hahn, pentru Welt TV.
Atacurile hibride nu reprezintă o noutate. În ultimii ani, Rusia a trimis asasini pentru eliminarea oponenților politici în Marea Britanie, a fost acuzată de incendierea depozitelor de arme în Europa Centrală, a încercat să destabilizeze Uniunea Europeană prin finanțarea partidelor de extremă dreaptă, s-a implicat în conflicte pe rețelele sociale și a încercat să influențeze alegeri în țări precum România și Moldova, notează Politico.
Miercuri, în prezentarea Strategiei Naționale de Apărare în Parlament, președintele Nicușor Dan a menționat clar „războiul hibrid lansat de Rusia împotriva României și a multor țări europene”.
Însă amploarea și frecvența atacurilor curente sunt fără precedent. Globsec, un centru de studii din Praga, a estimat că între ianuarie și iulie au avut loc peste 110 acte de sabotaj și tentative de agresiune în Europa, în special în Polonia și Franța, efectuate de persoane cu legături cu Moscova.
Care va fi reacția Rusiei, care a avertizat de mult?
„Lumea contemporană oferă un spațiu mult mai deschis – chiar creativ – pentru politica externă”, a afirmat liderul rus Vladimir Putin în conferința Valdai din octombrie, adăugând: „Monitorizăm vigilant militarizarea crescândă a Europei. Este doar retorică sau este momentul să răspundem?”
Aceasta nu înseamnă să ne ascundem, conform șefului armatei suedeze, generalul Michael Claesson. „Nu ne putem permite să fim temători sau să evităm escaladarea”, a spus el într-un interviu. „Trebuie să fim ferm”.
Până acum, răspunsul a fost consolidarea apărării. După doborârea drone rusești deasupra Poloniei, NATO a anunțat că va intensifica protecția cu drone și sisteme aeriene pe flancul estic – o poziție susținută și de Uniunea Europeană.
Chiar și aceste măsuri provoacă reacții dure din partea Moscovei. Dimitri Medvedev a afirmat că europenii „ar trebui să se teamă și să tremure ca vitele dintr-o turmă condusă la tăiere”, și să aibă frică de sfârșitul lor iminent și plin de suferință, relatează declarațiile sale violente contra Occidentului.
