Deși țările din Uniunea Europeană își propun să reducă poluarea și să optimizeze serviciile pentru populație, România se confruntă încă cu decalaje semnificative. Mulți locuitori nu beneficiază de acces la apă potabilă, rețelele de epurare sunt insuficiente, iar fondurile alocate acoperă doar nevoile minimale ale cetățenilor. Germania, Polonia, Ungaria și Bulgaria au peste 95% din populație conectată la sistemele de alimentare cu apă, pe când în România încă există comunități fără acces la apă sigură.
Conform celui mai recent raport al Institutului Național de Statistică (INS), anul trecut 77,6% din locuitorii României erau conectați la sistemul public de alimentare cu apă. Aproximativ jumătate dintre satele din mediul rural nu dispun de apă curentă și continuă să folosească găleți pentru prelevarea apei din fântâni. În ceea ce privește sistemul de canalizare, la nivelul anului 2024, doar 60,7% din cetățeni aveau acces la rețelele de canalizare, restul de aproape 40%, majoritar din zonele rurale, fiind neconectați. La nivel regional, cea mai mare rată de racordare s-a înregistrat în București-Ilfov (97,9%), urmată de Sud-Est (89,8%). Cele mai scăzute procente ale conectării s-au observat în Nord-Est (53,6%) și Sud-Muntenia (70,7%).
România are cea mai redusă rată de racordare la sistemele de apă și canalizare din UE
În anul 2024, un sfert dintre români nu aveau acces la sistemul public de apă, iar 40% aveau serviciile de canalizare disponibile. Calitatea apei se menținea într-o stare precară. În mediul rural, accesul era și mai limitat: 59% din locuitori nu aveau apă curentă, iar 84% nu erau conectați la rețelele de canalizare. Deși situația s-a ameliorat ușor în ultimii ani, România continuă să aibă cea mai scăzută rată de racordare la rețelele de apă și canalizare din Uniunea Europeană, unde media de conectare depășește 94% pentru apă și 81% pentru canalizare. În plus, anul trecut, aproximativ 1.900 de școli și grădinițe, adică 16% din totalul unităților de învățământ, nu dispuneau de apă curentă. Dintre acestea, 94% se află în mediul rural. De asemenea, în întregul țară, 4.200 de școli nu aveau dotări cu grupuri sanitare în interiorul clădirilor.
Stațiile de epurare din România sunt insuficiente și neperformante
România are încă un sistem de epurare a apelor uzate în urma căruia operează cu resurse limitate, iar coordonarea devine dificilă, determinând ineficiență. În comparație cu alte state europene precum Ungaria, Polonia și Germania, țara noastră rămâne în urma în tratamentul apelor uzate. Doar 30,7% din apa uzată menajeră este tratată, față de 99,1% în Germania, 79,3% în Polonia și 72,2% în Ungaria. România și Bulgaria se află la coada clasamentului european în ceea ce privește numărul de stații de epurare raportat la populație și eficiența procesului, conform normelor Uniunii Europene. Conform unui raport al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), țara dispune de aproximativ 750 de stații de epurare operaționale, multe fiind în proces de modernizare, alături de 998 de stații de tratare a apei și 2.459 de unități de dezinfectare.
Comparativ cu Germania, Polonia și Ungaria, care dispun de infrastructură extinsă și un număr considerabil mai mare de stații de epurare, România are o rețea insuficientă și cu rate de conectare sub 85%. Diferența majoră constă nu doar în numărul de unități, ci și în capacitatea de tratare și calitatea tratamentului. În timp ce Germania are aproape 10.000 de stații de epurare, urmată de Polonia cu peste 8.000, Ungaria are peste 4.500 de stații, acoperind nevoile pentru aproximativ 88% din populație. Stațiile din România și Bulgaria sunt în mare măsură nemodernizate și cu performanțe reduse.
Rețeaua de canalizare a României este insuficientă raportată la populație
Legătura prin rețele de canalizare, prezentă în zonele urbane din România, are o densitate similară cu cea europeană, însă lipsa infrastructurii în mediul rural trage în jos media națională. Conform ultimelor date ale Institutului Național de Statistică (INS), lungimea totală a rețelei publice de canalizare era de aproximativ 57.300 km, reprezentând circa 3 km pentru fiecare 1.000 de locuitori.
RECOMANDARE:
Două capitale comuniste, principalele diferențe sunt evidente: în timp ce Varșovia înflorește și devine un centru al inovației, Bucureștiul se află într-un declin înfiorător, sufocat de mizerie și aglomerație. În plină campanie electorală, nicio promisiune concretă sau proiect de dezvoltare nu iese în evidență.
În timp ce Bolojan reduce pensiile și atribuie lipsa fondurilor magistraților, Ungaria, Polonia și Germania adoptă soluții pentru securitatea pensionarilor și majorează considerabil beneficiile seniorilor.
