Imagine satelitară realizată de armata suedeză, surprinzând momentul exploziei la conductele Nord Stream. Foto: ABACA / Abaca Press / Profimedia
Bărbatul este acuzat că a comis în 2022, la scurt timp după declanșarea conflictului în Ucraina, un act de sabotaj care a blocat fluxul de gaz din Rusia către Europa, conform informațiilor de la Reuters.
Un reprezentant al parchetului federal din Germania a anunțat joi că suspectul va fi adus în Germania pentru a fi supus anchetei penale, după ce justiția italiană, unde a fost reținut în august, a autorizat predarea sa.
Procurorii germani urmăresc, prin audierea lui, să obțină informații suplimentare despre cei din spatele atacului, pe care atât Moscova, cât și Occidentul îl consideră sabotaj.
Suspectul, identificat ca Serhii K., conform legilor germane privind confidențialitatea, neagă orice implicare în acțiuni infracționale.
Avocatul său, Nicola Canestrini, a declarat că este încrezător că clientul său va fi achitat după procesul din Germania.
Procurorii germani îl acuză că a făcut parte dintr-o grupare care a plasat dispozitive explozive pe conducte, în zona insulei daneze Bornholm, din Marea Baltică. De asemenea, este acuzat de coordonarea acestei grupări.
El este suspectat de participare la provocarea unei explozii, sabotaj anticonstituțional și distrugerea infrastructurii strategice. Suspectul a fost reținut în cadrul unui mandat european de arestare emis în orașul italian Rimini în august, opunându-se transferului către Germania.
Polonia a refuzat extrădarea unui alt suspect
Luna precedentă, o instanță din Polonia a decis să nu predea un alt ucrainean căutat de autoritățile din Germania în legătură cu exploziile, dispunând eliberarea lui imediată din detenție.
Suspectul ucrainean, identificat sub numele de Volodimir Z., a fost arestat la sfârșitul lui septembrie în zona suburbană a capitalei poloneze, Varșovia.
Premierul polonez, Donald Tusk, a afirmat în octombrie că „nu este în interesul” Poloniei ca ucraineanul reținut pentru sabotajul gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică să fie extrădat către Germania, considerând că problema nu o reprezintă atacarea acestor infrastructuri, ci faptul că au fost construite.
După sabotaj, autoritățile judiciare din Germania, Suedia și Danemarca au deschis investigații. În 2024, anchetele din Suedia și Danemarca s-au încheiat, însă autoritățile germane au identificat o celulă ucraineană formată din cinci bărbați și o femeie, ca fiind responsabili pentru sabotaj.
Explozia a compromis trei dintre cele patru conducte Nord Stream, devenind un simbol controversat al dependentei Germaniei de gazul rusesc, după invazia Moscovei în Ucraina.
Deși un segment al Nord Stream 2 mai este utilizabil, celelalte sunt defecte și necesită reparații complexe, iar Rusia a propus Germaniei să îi furnizeze gaz prin acesta, Berlinul refuzând, motivând invazia rusă în Ucraina și politica UE de reducere a importurilor de gaze naturale din Rusia.