Doctor inginer Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România, analizează, în exclusivitate, declinul treptat al industriei din sud-estul țării. Acesta detaliază fabricile închise și descrie, etapizat, factorii care au contribuționat la această prăbușire.
Buzău: industrie metalurgică, electronică, textilă, zahăr și carne
„S-au închis Metalurgica Buzău, o turnătorie specializată în prelucrări primare și producție de utilaje agricole. La Buzău, au fost închise și fabrica de zahăr precum și abatorul regional. Se poate înțelege ușor că aceste închideri au fost cauzate de lipsa materiei prime, generată de desființarea CAP-urilor și gospodăriilor de stat, precum și a GAS-urilor, gospodăriile particulare rezultate din împărțirea terenurilor nu mai puteau asigura suficiente resurse pentru producția industrială de zahăr sau carne. Același fenomen a afectat și industria textilă, în domenii precum in, cânepă, lână, pentru că aceste gospodării individuale nu dispuneau de utilaje agricole, semințe de calitate sau capital pentru achiziții de utilaje.”
Detalii despre închiderea industriei metalurgice și a materialelor de construcții
„S-au închis fabrica de sârmă metalică și Ductil Steel, o unitate mare specializată în laminate și sârmă, cunoscută ca furnizoare de materiale pentru construcții, precum cuie și sârmă.”
Industria textilă a decăzut, iar sectorul electrotehnic și-a pierdut un pilon esențial
„S-a doborât Industria Textilă Buzău, care lucra cu materie primă din in, cânepă și lână. La fel, Contactoarele Buzău, unde lucrau peste 1.000 de ingineri specializați în domeniul electronic și electrotehnic.”
Râmnicu Sărat: închiderea turnătoriei, asamblare, fabricii de țigarete și reciclare uleiuri
„La Râmnicu Sărat, s-au închis Turnătoria de fontă, Întreprinderea de Organe de Asamblare, Fabrica de țigarete și Recoile, care se ocupa cu reciclarea uleiurilor uzate din zonele acestea.”
Vrancea, Focșani, pierderi în sectorul industrial
„La Focșani, au fost închise Laminorul și fabrica de confecții.”
Tulcea: două unități industriale de amploare în metalurgie
„La Tulcea, s-au închis FEROM Tulcea, care realiza feroaliaje pentru industria siderurgică națională, și ALUM Tulcea, o componentă importantă în producția de aluminiu de la Slatina, prelucrând bauxită importată pentru fabricația de aluminiu.”
Brăila: închiderea mai multor întreprinderi majore
„S-a oprit activitatea Laminorului Brăila și a Fabricii de celuloză și hârtie, utilizând stuful din Delta Dunării ca materie primă. În prezent, această resursă se exportă, iar România importă celuloză. De asemenea, a fost închisă fabrica națională de conserve de legume, denumită Zagna Vădeni.”
SIDEX Galați – Imagine: Mediafax
Galațiul: un fost centru industrial și metalurgic, cu pierderi semnificative
„La Galați, s-au închis Laminorul de tablă Nicolae Cristea, TREFO – sârmă laminată, ISCL – sârmă și lanțuri, precum și fabrica de confecții și cea de produse chimice, inclusiv săpun și detergenti. A dispărut și abatorul.”
În zona Constanța-Năvodari, Petru Ianc subliniază dispariția fabricii de îngrășăminte fosfatice de la Năvodari, o unitate esențială pentru agricultura națională.
Sidex Galați: de la zeci de mii de angajați la producție inexistentă
„La Galați, SIDEX conta în 1989 pe 36.000 de muncitori. Pe platformă lucrau aproximativ 60.000 de persoane, iar producția ajungea la circa 8 milioane de tone de oțel. În 2023, această activitate s-a redus drastic, cu aproape totul fiind oprit sau sporadic. Capacitatea de producție a scăzut de la circa 9 milioane de tone la sub 2 milioane, iar peste 5.000 de persoane au rămas șomeri. Reînceperea activității este improbabilă.”
„Sectorul naval din județele Constanța, Tulcea, Galați și Brăila funcționează în condiții suboptime și are nevoie de sprijin pentru reluarea activității.”
Motivele închiderii fabricilor: o analiză etapizată
Petru Ianc consideră că nu a fost un motiv singular, ci o combinație de factori, în două perioade distincte: imediat după 1990 și ulterior aderării la Uniunea Europeană.
„După 1990, s-a renunțat la economia centralizată planificată, care asigura ordine pentru întreaga industrie conform planurilor de dezvoltare. Înlocuirea acesteia a dus la renunțarea la comenzi pentru multe companii. Lipsa lor a fost un motiv semnificativ. De asemenea, unitățile industriale controlate de ministere precum Metalurgie, Chimie, Agricultură, care aveau și rol de capital de lucru, au fost abandonate sau au rămas fără resurse, fiind un alt factor determinant.”
Devalorizarea monedei naționale și competiția din import
„După 1990, a avut loc devalorizarea monedei naționale, ceea ce a făcut ca produsele vândute cu bani încasați să nu poată fi reutilizate pentru reluarea producției. Decapitalizarea a fost un alt factor care a amplificat criza. Concurența importurilor a crescut, produsele din străinătate fiind mai atractive și mai ieftine, ceea ce a determinat pierderea comandilor, mai ales în industria bunurilor de consum și alimentară, precum textile sau electronice.”
Factorii de management și conducere a întreprinderilor
„Înainte de 1990, întreprinderile se concentrau pe producție, însă după această dată, managerii au devenit adesea conducători ai noilor companii, axate pe vânzări. În lipsa experienței comerciale, gestionarea aprovizionării și vânzărilor a fost lăsată în seama unor manageri fără pregătire specializată în domeniu.”
INFRASTUCTURĂ. Deficitul comercial a crescut în luna ianuarie, după aderarea României la UE – Sursa: Mediafax
A doua fază majoră a declinului a intervenit după aderarea la Uniunea Europeană.
„După integrarea în UE, regulile privind taxele vamale s-au schimbat radical. Până în 2005, România utiliza propriul sistem vamal pentru protejarea industriei, însă apoi atribuțiile vamale au trecut în sarcina Comisiei Europene, iar economia națională și-a adaptat activitatea la piața comună.”
Criza economică, pandemia, războiul și criza energetică au accentuat dificultățile, afectând grav anumite sectoare mari consumatoare de energie.
„Evenimentele precum criza din 2008, pandemia, conflictul din Ucraina și creșterea prețului la energie și gaze naturale au dus la închiderea unor mari unități, în special din metalurgie și chimie, din cauza costurilor excesive.”
Sursa: Mediafax
Impactul taxelor americane asupra importurilor și competiției în Europa
„Majorarea taxelor de import din SUA a redirecționat fluxurile către piața europeană, agravând dificultățile economice ale fabricilor din România și UE, exacerbate de costurile ridicate ale energiei și gazelor naturale și de supraproducție globală.”
Toate aceste cauze: lipsa comenzilor, devalorizarea monedei, decapitalizarea, importurile ieftine, disfuncționalitățile agricole și gestionarea ineficientă, criza financiară și costurile mari ale energiei au condus, pas cu pas, la închiderea fabricilor din sud-estul țării și din întreaga țară.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Două mari combinate strategice, SIDEX și Hunedoara, au fost închise, cu incertitudine pentru mii de angajați. Un cercetător român în metalurgie atrage atenția: „Industria națională este pe butuci”.
- (Ep. 1) Harta dispariției industriei românești: uzinele din Transilvania s-au „ras”. Petru Ianc, expert în metalurgie, în exclusivitate pentru Gândul: „Importăm aproape tot”