Creșterile de taxe și TVA implementate de Ilie Bolojan nu au avut rezultatele scontate în ochii Comisiei Europene. Creșterea reală a Produsului Intern Brut al României se menține la un nivel scăzut, estimat la 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, conform recomandărilor CE. Partea pozitivă? Economia continuă să avanseze datorită unei redresări progresive a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri semnificative a exporturilor nete.
Prognoza Comisiei Europene pentru anii 2026-2027
Economia va crește gradual și pe măsura trecerii timpului:
- Produsul Intern Brut va avansa cu 1,4% până în 2027, atingând nivelul de 2,1%
- Inflația va diminua cu 2,9%, ajungând la 3,8% în aceeași perioadă
- Rata șomajului va coborî cu 0,5%, la 5,6%
Motivele principale enumerate de Comisia Europeană pentru această prognoză:
Menținerea salariilor și pensiilor la niveluri stable.
Creșteri majore ale taxelor (TVA, accize, contribuții, taxe pe proprietate, mediu).
Inflație persistenta și perturbări în sectorul energetic.
Reducerea consumului atât din sectorul privat, cât și din cel public.
Costuri crescute ale serviciului datoriei și deficite primare ridicate.
Majorarea taxelor și a TVA-ului a condus la reducerea veniturilor bugetare din cauza scăderii consumului
Încercările de a crește veniturile bugetare prin majorarea taxelor și TVA nu au dat rezultatele dorite. Încasările din TVA au înregistrat o scădere de aproape 350 de milioane de lei, după majorarea cotei cu două puncte procentuale, conform datelor Ministerului Finanțelor. Cetățenii au redus cheltuielile, plătind mai mult, ceea ce a dus la o diminuare cu aproape 3% a veniturilor fiscale în septembrie 2025 comparativ cu august același an.
Premierul Ilie Bolojan a adoptat o politică de austeritate ce avea ca scop recuperarea deficitului de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a colectat 12,20 miliarde lei din TVA, față de 12,55 miliarde lei în august 2025, evidențiind o scădere de aproximativ 350 de milioane de lei ca urmare a modificărilor în comportamentul de consum al românilor.
Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețurile afișate la raft, ceea ce a determinat o creștere semnificativă a prețurilor pentru produse esențiale. Ca urmare, consumatorii au reacționat prin reducerea volumului de cumpărături, impactul asupra economiei fiind imediat vizibil.
Vânzările de produse au scăzut, consumul a diminuat iar veniturile din taxe s-au redus. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată o scădere de peste 7% a consumului lunar, un procent semnificativ pentru economia românească, dependenta de cheltuielile interne.
Recomandarea autorului
Măsurile adoptate de Guvernul Bolojan nu au avut efectul scontat. Creșterea taxelor și TVA a dus la scăderea veniturilor bugetare ca urmare a reducerii consumului
Comisia Europeană a suspendat temporar procedura de deficit excesiv pentru România și nu mai propune retragerea fondurilor europene
