Creșterile de taxe și TVA implementate de Ilie Bolojan nu au avut rezultatele scontate în ochii Comisiei Europene. Creșterea reală a Produsului Intern Brut al României se menține la un nivel scăzut, estimat la 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, conform recomandărilor CE. Partea pozitivă? Economia continuă să avanseze datorită unei redresări progresive a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri semnificative a exporturilor nete.
Prognoza Comisiei Europene pentru anii 2026-2027
Economia va crește gradual și pe măsura trecerii timpului:
- Produsul Intern Brut va avansa cu 1,4% până în 2027, atingând nivelul de 2,1%
- Inflația va diminua cu 2,9%, ajungând la 3,8% în aceeași perioadă
- Rata șomajului va coborî cu 0,5%, la 5,6%
Motivele principale enumerate de Comisia Europeană pentru această prognoză:
-
Menținerea salariilor și pensiilor la niveluri stable.
-
Creșteri majore ale taxelor (TVA, accize, contribuții, taxe pe proprietate, mediu).
-
Inflație persistenta și perturbări în sectorul energetic.
-
Reducerea consumului atât din sectorul privat, cât și din cel public.
-
Costuri crescute ale serviciului datoriei și deficite primare ridicate.
Majorarea taxelor și a TVA-ului a condus la reducerea veniturilor bugetare din cauza scăderii consumului
Încercările de a crește veniturile bugetare prin majorarea taxelor și TVA nu au dat rezultatele dorite. Încasările din TVA au înregistrat o scădere de aproape 350 de milioane de lei, după majorarea cotei cu două puncte procentuale, conform datelor Ministerului Finanțelor. Cetățenii au redus cheltuielile, plătind mai mult, ceea ce a dus la o diminuare cu aproape 3% a veniturilor fiscale în septembrie 2025 comparativ cu august același an.
Premierul Ilie Bolojan a adoptat o politică de austeritate ce avea ca scop recuperarea deficitului de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a colectat 12,20 miliarde lei din TVA, față de 12,55 miliarde lei în august 2025, evidențiind o scădere de aproximativ 350 de milioane de lei ca urmare a modificărilor în comportamentul de consum al românilor.
Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețurile afișate la raft, ceea ce a determinat o creștere semnificativă a prețurilor pentru produse esențiale. Ca urmare, consumatorii au reacționat prin reducerea volumului de cumpărături, impactul asupra economiei fiind imediat vizibil.
Vânzările de produse au scăzut, consumul a diminuat iar veniturile din taxe s-au redus. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată o scădere de peste 7% a consumului lunar, un procent semnificativ pentru economia românească, dependenta de cheltuielile interne.
Recomandarea autorului
Măsurile adoptate de Guvernul Bolojan nu au avut efectul scontat. Creșterea taxelor și TVA a dus la scăderea veniturilor bugetare ca urmare a reducerii consumului
Comisia Europeană a suspendat temporar procedura de deficit excesiv pentru România și nu mai propune retragerea fondurilor europene