România stagnază economic în timp ce Bulgaria și Ungaria accelerează prin bugete stabile și performanță economică

România a devenit subiectul ironiilor în întreaga Europă. Bulgaria intenționează să adopte moneda euro începând cu 1 ianuarie 2026, iar Ungaria depune eforturi pentru a obține performanțe economice superioare. În țara noastră, se discută despre negocieri pentru bugetul de stat din 2026, pe care premierul „austerității” afirmă că îl va finaliza abia în luna ianuarie.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vorbește despre un plan de redresare care trebuie pentru a evita compromiterea progreselor obținute de România până acum, însă aceste câștiguri sunt mai degrabă infime. În timp ce vecinii caută soluții pentru a depăși deficitul bugetar, România rămâne exemplul unui „scenario” în fața unei iminente crize financiare.

Bugetul României pentru 2026 este lipsit de fundament

Deși în țările vecine situația nu este roz, acolo se manifestă intenții de acțiune. În cazul României, Premierul Ilie Bolojan a declarat la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România că este foarte probabil ca bugetul pentru 2026 să nu fie finalizat în decembrie, ci abia în ianuarie, din cauza necesității de a adopta legislație „pentru un buget predictibil”. Se pare că guvernul condus de Nicușor Dan și Ilie Bolojan continuă să mizeze pe măsuri de austeritate și se pregătește pentru alegeri în Capitală, cu toate cheltuielile conexe. Astfel, deficitul va rămâne la nivelul de 8,4% din PIB, conform estimărilor recente, iar fondurile vor fi redistribuite între ordinele de plată. Cele mai mari sume vor ajunge la CNAS (2,45 mld. lei), în timp ce restul vor fi alocate Ministerului Transporturilor (0,75 mld. lei) și autorităților locale (0,17 mld. lei).

„Este foarte probabil ca bugetul pentru anul viitor să nu fie finalizat în luna decembrie și să se prelungească în ianuarie, deoarece trebuie adoptată întreaga legislație aferentă pentru a asigura un buget predictibil. În situația actuală, ar trebui să închidem anul cu un deficit de 8,4%, iar pentru anul viitor ne-am angajat să reduzim această valoare la aproximativ 6%. Pot spune că ținta este de 6-6,5%”, a declarat premierul României.

Planurile Guvernului Orban pentru elaborarea bugetului pe 2026

Guvernul condus de Viktor Orban contrazice propriul proiect bugetar aprobat în iunie, care prevedea un deficit de 4,218 miliarde de forinți (11,06 miliarde euro), adică aproximativ 3,7% din PIB. Autoritățile au început procesul de modificare a legii bugetare pentru 2026, înainte de intrarea în vigoare. Liderul executivului a aprobat schimbările prin decret, evitând procedura parlamentară standard. Modificarea centrală a noii legi vizează dublarea impozitului pe profit pentru instituțiile bancare, ceea ce ar aduce în bugetul de stat circa 185 miliarde de forinți (485 milioane euro). În același timp, autoritățile maghiare au decis relocarea a 860 miliarde de forinți (2,26 miliarde euro) către Fondul de Apărare, chiar dacă fondul dispune la momentul actual de doar 1 miliard de forinți (2,62 milioane euro). Deciziile Guvernului de la Budapesta par a fi influențate de inițiativa europeană REARM Europe, care permite statelor membre ale UE să își crească cheltuielile militare fără a fi penalizate pentru deficit excesiv.

Orban afirmă că stagnarea economică se datorează războiului ruso-ucrainean

De asemenea, Guvernul maghiar atribuie performanța economică slabă impactului războiului din Ucraina. Datele indică faptul că aproape toate țările din regiune au fost afectate de conflict, dar nu au ajuns în situația actuală a Ungariei. Mai mult, specialiștii anticipează repetarea scenariului premergător alegerilor din 2022. După menținerea artificială a distribuțiilor și relaxarea fiscală, vor urma măsuri de austeritate implementate de noua administrație maghiară. Rescrierea legii bugetare evidențiază incertitudini cu privire la durabilitatea finanțelor publice, iar din cauza deficitului crescut, Ungaria va deveni tot mai dependentă de împrumuturi externe, emisii de obligațiuni în valută fiind deja în discuție de ministrul Economiei, o mișcare neplanificată pentru începutul lui 2026. Această situație explică și stagnarea economiei din ultimii trei ani, după șocul financiar din 2022.

Bugetul Bulgariei pentru 2026 provoacă opoziție și proteste

Bulgaria se pregătește pentru implementarea monedei euro începând cu 1 ianuarie 2026. În urma acestei măsuri, economia țării va depăși nivelul unor state mai dezvoltate precum Cehia, Polonia și Ungaria. Deși indicatorii economici ai Bulgariei sunt cei mai slabi din Uniunea Europeană, în ultima perioadă s-a observat o creștere a dinamicii economice, cauzată de creșterea cererii pentru credite de consum și ipotecare în euro. Guvernul a elaborat un proiect de buget pentru 2026, care prevede o creștere record a cheltuielilor la 46% din PIB, finanțată în principal prin impozite majorate și o majorare abruptă a datoriei publice, estimată la 31,3% din PIB. Proiectul viza și o creștere economică de 2,7%, o inflație de 3,5%, actualizarea pensiilor, precum și creșteri ale contribuțiilor și impozitelor sociale.

„Bugetul pentru 2026 reprezintă cel mai social buget elaborat în țară, asigurând creșteri reale ale veniturilor și protecție pentru familii, angajați cu venituri mici și pensionari”, a transmis liderul Partidului Socialist Bulgar (BSP), Atanas Zafirov.

Speranțele bulgarilor pentru aderarea la euro sunt puse sub semnul întrebării

Totuși, adoptarea euro și proiectul de buget pentru 2026 nu au fost bine-primite de toți cetățenii bulgari. Partidele de opoziție și alte organizații au mobilizat mii de persoane în centrul Sofiei și în apropierea Parlamentului, protestând împotriva noului proiect de buget, considerat de unii ca fiind un posibil indiciu de corupție. Oponenții solicită reducerea cheltuielilor planificate cu peste 1,8 miliarde de euro, pentru a menține deficitul sub 3%, iar mediul de afaceri și sindicatele critică majorările de costuri cu forța de muncă și scăderea investițiilor. Aproximativ jumătate din populația Bulgariei s-a opus vehement adoptării euro din cauza temerilor legate de creșterea prețurilor de către comercianți. Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a avertizat anterior asupra riscului de creștere bruscă a inflației odată cu aderarea Bulgariei la zona euro. În fața protestelor și nemulțumirilor, premierul Jeliazkov a declarat că guvernul va relua dialogul cu angajații și antreprenorii înainte de a retransmite bugetul în parlament.

„Noul pachet bugetar trebuie să mențină echilibrul și să corespundă obiectivelor coaliției guvernamentale pentru a asigura aderarea Bulgariei la zona euro la 1 ianuarie fără dificultăți”, a afirmat Rosen Jeliazkov.

SUGESTIA AUTORULUI:

Iluzia cifrelor. Cum s-a redus deficitul bugetar, așa cum se laudă Alexandru Nazare, dar economia este în continuare în stagnare iar colectările la bugetul de stat sunt insuficiente? Răspunsul stă în creșterea PIB-ului și în inflație. E bine pentru economie, dacă nu e rău pentru situație.

În timp ce Bolojan taiat pensiile românilor și încearcă să impută lipsa fondurilor magistraților, Ungaria, Polonia și Germania aperă soarta pensionarilor, caută soluții și cresc semnificativ veniturile celor vârstnici.