„Data de 1 decembrie reprezintă o zi de doliu în istoria poporului maghiar, fiind momentul în care Transilvania a fost separatată de Ungaria. Pentru unii (România, n. red.), această zi este prilej de sărbătoare, în timp ce pentru alții, cei maghiari, simbolizează pierdere și regret.”
Acestea sunt cuvintele directorului general al Institutului pentru Cercetarea Maghiarilor, Gabriella Lezsák, într-o conferință susținută luni, la Budapesta, în onorarea zilei de 1 decembrie.
„Trauma Tratatului de la Trianon”
Discuția a fost centrată pe rolul militarilor secui (numiți și Divizia Secuiască) în contextul denumit de aceasta „trauma Trianonului”.
„Divizia Secuiască simbolizează curajul, rezistența și unitatea”, a declarat Lezsák, subliniind că este esențial ca „trauma Trianonului să fie prezentată tinerilor și publicului într-un mod care să întărească identitatea națională”.
Conform acesteia, Estul Transilvaniei, care după căderea Imperiului Austro-Ungar a rămas fără o autoritate centrală, a rezistat în fața trupelor române datorită Echeloului Secui-ței.
De asemenea, istoricul militar Zoltán Babucs, cercetător la Centrul de Studii Istorice din cadrul Institutului pentru Cercetarea Maghiarilor, a afirmat că destrămarea Imperiului Austro-Ungar nu s-a produs din cauze interne, ci a fost rezultatul politicii militare a Antantei.
Proiectile de artilerie achiziționate în schimbul a 3.000 de țigări
El a mai menționat că guvernul Károlyi a comis o „greșeală istorică, imperdonabilă” și a evidențiat că nu poate fi iertată confiscarea armamentului militarilor întorși de pe front în noiembrie 1918.
„Cei 1,2 milioane de militari maghiari ar fi putut opri trupele de ocupație (române, n. red.) pe care Károlyi le-a permis să intre fără a trage niciun foc”.
Barna Gottfried, expert la Institutul și Muzeul de Istorie Militară al Ministerului Apărării din Ungaria, l-a catalogat pe Károlyi drept un „politician lipsit de pricepere și inapt”.
El a precizat că dispozitivele de ochire au fost demontate de pe tunurile solicitate de unitate, iar secuii au fost obligați să procure la Budapesta grenade și proiectile de artilerie, schimb pentru trei mii de țigări. În același timp, partea română se pregătea pentru preluarea Transilvaniei.
În schimb, partea maghiară a fost prinsă nepregătită.
Moderatorul conferinței a menționat că Divizia Secuiască a fost prinsă între partea română și ofensiva comuniștilor maghiari, care vedeau în secui o amenințare internă.
Context istoric
1 decembrie 1918 marchează momentul în care, la Alba Iulia, Adunarea Națională a Românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș a proclamat Unirea cu Regatul României.
Decizia politică a fost luată de reprezentanții aleși ai românilor, majoritari din punct de vedere demografic în regiune.
În perioada de după prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, popoarele fostului imperiu își formau propriile state naționale (cehi, slovaci, croați și alții…).
Românii din Transilvania au profitat de această conjunctură și au hotărât unirea cu România, un moment crucial pentru istoria națională, având în vedere că sub imperiul Austro-Ungar nu aveau reprezentare politică sau influență.
Pentru Ungaria, data de 1 decembrie este percepută ca fiind o „zi de doliu”, așa cum au menționat participanții la conferința din Budapesta anterior, reprezentând începutul pierderii Transilvaniei.
În mentalul colectiv maghiar, această zi este asociată cu tragedia națională numită „Trianon” (Tratatul de la Trianon din 1920, care a oficializat pierdearea Transilvaniei).
