Deși resursele principale sunt ample, agricultura românească continuă să înregistreze rezultatele slabe, fiind mult sub potențialul său. Studiul „Analiza valorii adăugate și contribuției a trei sectoare strategice la economia națională: producția agricolă primară, procesarea alimentelor, distribuția și comercializarea agroalimentară” arată că sectorul agricol reprezintă în prezent mai degrabă un obstacol decât un motor pentru economia României.
România utilizează peste jumătate din suprafața țării pentru activități agricole, având una dintre cele mai mari proporții din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, deficitul comercial în domeniul agroalimentar a atins anul trecut un record de 3,36 miliarde de euro. Acest deficit semnificativ, pentru ultimul deceniu, reprezintă peste 10% din deficitul comercial total al economiei naționale. În plus, ultimele date Eurostat indică clar că România deține terenuri fertile, dar nu reușește să le valorifice eficient. Regiunea spaniolă Andalucía produce de zece ori mai mult decât câteva regiuni românești, nu din cauza condițiilor climatice spectaculoase, ci datorită capacității de valorificare a terenurilor.
România se află în top 3 țări din UE după suprafața arabilă
Țara noastră se încadrează printre statele care exportă produse agricole la prețuri scăzute și importează produse procesate la costuri mari. Deși România dispune de a treia cea mai extinsă suprafață arabilă din Uniunea Europeană, după Franța și Spania, cultivă cereale precum grâu, porumb și floarea-soarelui pe suprafețe vaste, importă cantități semnificative de cereale la prețuri mici și apoi importă alte produse la prețuri mai mari. Regiunile incluse în topul Eurostat au investit masiv în infrastructură, sere, sisteme de irigații computerizate, depozite frigorifice și logistică eficientă. În comparație, Andalucía a generat în 2023 venituri de 16 miliarde de euro din agricultură, în timp ce întreg teritoriul României, cu peste 13 milioane de hectare arabile, nu figurează printre cele mai productive regiuni agricole.
„În cazul fructelor comestibile, deficitul a crescut de aproape 8 ori în 17 ani, de la -90 milioane euro la -707 milioane euro. Singura categorie cu sold pozitiv, cerealele, ajunsese în 2007 la un excedent de 67 milioane euro, iar în 2024 excedentul a ajuns la 530 milioane euro, însă tendința de scădere se observă în ultimii trei ani din cauza presiunii pieței și a variațiilor de producție.”, afirmă Liviu Neagu, expert în domeniul afacerilor publice.
Cum poate agricultura românească să contribuie semnificativ la dezvoltarea economică
România nu necesită o revoluție, ci o strategie care să se bazeze pe cererea reală și să alinieze procesul de producție în consecință. Pe termen mediu, reducerea deficitului comercial poate fi realizată prin restructurarea profundă a sectorului agroalimentar. Este nevoie de modernizare tehnologică în agricultura primară și procesare, digitalizare în fluxurile de producție și investiții în eficiența energetică. În plus, țara trebuie să adopte o strategie clară pentru extinderea pe piețele internaționale a anumitor produse agroalimentare, valorificând astfel nișe cu potențial de export sustenabil.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Un tânăr inginer agronom din Iași a transformat pasiunea din copilărie într-o afacere de succes: „Întotdeauna am iubit utilajele, câmpul și munca agricolă”
Producție record de grâu și rapiță în 2025 în România. Se estimează că producția totală de cereale și oleaginoase poate atinge 28 de milioane de tone
