Guvernul își asumă răspunderea în plenul reunit al Legislativului, marți. Sedința începe la ora 14:30, în cadrul unei ceremonii speciale dedicate Zilei Naționale a României, urmată de validarea răspunderii Executivului.
Este a doua oară când Guvernul își asumă inițiativa legislativă, de această dată obținând și avizul negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Deși avizul este consultativ, nu există motive ca legea să fie declarată neconstituțională de Curtea Constituțională, comparativ cu prima încercare.
Diferența majoră între cele două proiecte constă în extinderea perioadei de tranziție pentru pensiile magistraților de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. În următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește succesiv cu un an, ajungând la 65 de ani în 2042.
Magistrații nu susțin inițiativa, toate instanțele de apel din țară manifestând opoziție și estimând că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) va depune o nouă sesizare la Curtea Constituțională, similar cu cea făcută în precedent. În data de 20 octombrie, Curtea Constituțională a admis solicitarea de neconstituționalitate referitoare la reforma pensiilor de serviciu.
De asemenea, magistrații contestă modul de calcul al pensiei. Potrivit proiectului, pensia va fi calculată la 70% din salariul brut, în timp ce aceștia doresc ca valoarea să fie stabilită la 65% din salariul net.
Guvernul accelerează modificările în reformarea pensiilor speciale ale magistraților pentru a respecta jaloanele din PNRR. Premierul Bolojan afirmă că aceste ajustări sunt esențiale pentru sustenabilitate și pentru accesarea fondurilor europene. Obiectivul major este ca România să finalizeze vineri trei jaloane din PNRR, inclusiv reforma pensiilor speciale ale magistratilor, pentru a evita pierderea unei sume de aproximativ 800 de milioane de euro.
Ilie Bolojan a explicat că inițiativa legislativă include schimbări fundamentale pentru corectarea dezechilibrelor și pentru stabilirea unui sistem durabil pe termen lung.
„Proiectul de lege referitor la pensiile magistratilor este justificat de trei motive principale: pentru a facilita accesul la fondurile europene, pentru a asigura o justiție socială corectă prin remedierea unor nedreptăți precum pensionarea anticipată și pensia egală cu ultimul salariu, și pentru a stabiliza sistemul de pensii în anii următori”, a declarat Bolojan.
Premierul a prezentat principalele componente ale inițiativei legislative.
„Stabilirea pensiei la maximum 70% din salariul net din ultimul salariu, creșterea duratei de activitate de la 25 la 35 de ani și majorarea vârstei de pensionare de la 48 sau 50 de ani la 65 de ani, într-o etapă de tranziție de circa 15 ani”, a menționat Bolojan.
Conform noilor reguli, cuantumul pensiei va fi de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, limitată la 70% din indemnizația netă finală, iar vârsta de pensionare va urca progresiv până în anul 2041.
