În timp ce dezbaterea pentru București dominatează întreaga discuție publică despre alegerile locale anticipate, în restul țării se petrece un eveniment de o importanță egală: România organizează din nou scrutinul în 12 localități pentru funcția de șef al Consiliului Județean Buzău. Această harta paralelă a alegerilor nu include candidați „nobili”, vedete de talk-show, însă reflectă, adesea, adevărata fațadă a administrației românești.
Pe 7 decembrie, atenția este plasată asupra Bucureștiului și asupra noului primar al Capitalei, dar realitatea României devine clar vizibilă în alegerile pe care majoritatea le ignoră. 11 comune și un oraș mic își caută liderii în aceeași zi cu Bucureștiul și cu Consiliul Județean Buzău.
Pentru o înțelegere profundă a politicii românești, trebuie să analizăm și aceste microregiuni, adesea trecute cu vederea. Aici se ilustrează, de fapt, modul de funcționare al exercitării puterii.
Față de trofeul electoral reprezentat de Capitală, pentru partidele mari, comunele din țară sunt doar elemente administrative. În cazul în care primarul pleacă, postul trebuie securizat. Disfuncțiile pot fi remediate simplu, fără campanii elaborate sau dezbateri acerbe. Însă motivele pentru care alegătorii revin la urne reflectă, în mod clar, starea administrației locale: condamnări, conflicte de interese, anchete penale, demisii bruște, dispariții din funcție peste noapte.
Este partea de țară nespectaculoasă pentru mass-media, însă cel mai clar evidențiază fragilitatea structurii asupra căreia se sprijină politica românească: un mozaic al vulnerabilităților instituției primarului. Iosif Prodan, reprezentant al Funky Citizens, a inventariat localitățile unde duminică sunt programate alegeri. Aici se reflectă România care nu seamănă deloc cu cea proiectată în studiourile de televiziune.
Anoareaenzi
Comuna Remetea (Bihor). Ex-primarul Adrian Călin Ștefănică a fost condamnat la 2 ani și 4 luni de închisoare cu executare de către Curtea de Apel Oradea, pentru braconaj, în urma unui dosar legat de o vânătoare ilegală în timpul căreia un pădurar a fost ucis.
Ștefănică, la momentul faptelor, era brigadier silvic și a fost găsit vinovat pentru participarea la activități ilegale în pădure, inclusiv transportarea unui cerb împușcat în mod ilegal.
„Instanța a concluzionat că inculpatul a manifestat un dispreț flagrant față de normele de vânătoare, participând, alături de ceilalți inculpați, la o acțiune de braconaj organizată ziua în amiaza mare, în pădure, fără autorizație legală. […] Inculpatul nu a avut nicio reacție umanitară sau legală după rănirea gravă a victimei, Marius Laza, alegând să nu contacteze imediat autoritățile de urgență, ci să participe la încercări de disimulare a adevărului”, menționează motivarea instanței.
Comuna Mihai Eminescu (Botoșani). Primarul Dumitru-Verginel Gireadă, președinte de comunitate, a intrat în vizorul DNA într-un dosar de corupție în formă continuată, în legătură cu contracte pentru lucrări publice. Conform anchetatorilor, edilul ar fi favorizat o companie să câștige peste 250 de licitații și să obțină multiple achiziții directe de la instituțiile publice.
DNA Suceava îl acuză că a primit mită, precum și foloase (materiale de construcție și un teren estimat la circa 50.000 de euro) de la un om de afaceri. După reținere și arestare preventivă, Gireadă și-a dat demisia din funcție în octombrie 2025, acceptând un acord de recunoaștere a vinovăției.
Trădătorul de convingeri
Comuna Marga (Caraș-Severin). Nicolae Beg, primar ales pe listele PSD și aflat la al patrulea mandat, și-a dat demisia pentru a candida la alegerile parțiale din 4 mai pentru Primăria Oțelu Roșu, însă s-a schimbat de tabără: din PSD a trecut la AUR. În urma scrutinului, Beg a fost învins de contracandidatul PSD, Grigore Goja. Ulterior, s-a hotărât să candideze din nou pentru același post, sprijinit de formațiunea din care s-a despărțit anterior. Astfel, pe 7 decembrie, Nicolae Beg va candida pentru Primăria Marga din partea PSD.
Incompatibili
Orașul Găești (Dâmbovița). În cazul Găeștiului, nu este vorba despre un dosar penal, ci despre o incompatibilitate veche, confirmată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție. Agenția Națională de Integritate a constatat că, pe perioada în care era viceprimar, Grigore Gheorghe era și membru al Consiliului de Administrație al Liceului Tehnologic „Iordache Golescu”, situație considerată incompatibilă la acea vreme. După anișor de procese, decizia finală a fost emisă de instanță, iar în aprilie 2025, prefectul a emis ordinul de încetare a mandatului de edil.
Comuna Sopot (Dolj). În Sopot, electoratul trebuie să aleagă pentru al treilea mandat în doi ani, din cauza unei incompatibilități administrative aproape didactice. Costinel Busduceanu, afiliat la PNL, a câștigat alegerile parțiale din 4 mai 2025, însă mandatul a fost invalidat, pentru că în momentul candidaturii era încă secretar general al primăriei, fiind astfel într-o stare de incompatibilitate legală. Tribunalul Dolj a confirmat incompatibilitatea pe 27 mai 2025, iar seful de primărie a exercitat doar 23 de zile mandatul.
Cârța (Sibiu). Edilul din Cârța, Daniel Cândulețiu, și-a pierdut funcția după hotărâre definitivă a Înaltei Curți, care a constatat că a derulat activități comerciale în timp ce era primar, având venituri lunare de circa 6.000 de euro. ANI l-a acuzat că a fost simultan edil și administrator sau asociat într-o societate comercială.
Demisionați
Comuna Șieu (Maramureș). „M-au trădat consilierii și partidul din care am făcut parte”, a spus primarul PNL Ioan Ardelean, într-un anunț public din noiembrie. Situația de aici este însă mult mai complicată: administrația se află în pragul colapsului, fiind executată silit pentru datorii uriașe. Locuitorii se confruntă cu probleme acută de apă potabilă și lipsă de canalizare. Microbuzul școlar a fost sechestrat. În martie 2025, Ardelean a fost la Ministerul Finanțelor pentru soluții și, în noiembrie, și-a depus demisia.
Poienile de Munte (Maramureș). Primarul Alexa Chifa, ales în 2020 din partea USR și reeleas în 2024 pe listele PNL, și-a încheiat mandatul în iunie 2025, invocând „motive personale”. El revenise din Anglia, unde locuise cu familia, pentru a candida la primărie, iar după câțiva ani a ales să renunțe, susținând opoziția din primărie față de proiectele proprii.
Demisionați
Comuna Lumina (Constanța). Alegerile parțiale sunt programate după decesul fostului primar Dumitru Chiru (PSD), care a fost unul dintre cei mai longevivi edili. Acesta a decedat pe 3 aprilie 2025, din cauza unei boli grave, iar atribuțiile au fost preluate temporar de viceprimar până la organizarea scrutinului. Guvernul a fixat data de 7 decembrie pentru scrutin, menționând explicit „încetarea înainte de termen a mandatului primarului ales în 2024”.
Comuna Dobromir (Constanța). Alegerile parțiale din Dobromir au fost declanșate după decesul subit al primarului PNL Eugen Iliescu, ales în 2024. La vârsta de 56 de ani, Iliescu a decedat în urma unui stop cardio-respirator, într-un spital din București, după o intervenție chirurgicală inițial considerată reușită.
Valea Ciorii (Ialomița). Funcția de primar din Valea Ciorii a devenit vacantă în 2025, după moartea Mihaelei Roșu, aleasă în 2024. Autoritățile au declanșat procedura pentru alegeri parțiale, programate pe 7 decembrie, inclusiv în această localitate.
Vânători (Iași). Constantin Lupu, primar din 2008, a decedat în toamna anului recent, iar funcția vacantă a determinat Guvernul să includă comuna pe lista alegerilor la termen, stabilite pentru 7 decembrie.
Persoana dornică de revenire
Printre aceste evenimente, plutește o aspirație personală: fostul premier și președinte PSD, Marcel Ciolacu, candidează pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău. Județul pe care l-a condus politic timp îndelungat, fiind și un punct forte în ascensiunea sa națională. La Buzău, Ciolacu a fost consilier local, consilier județean, prefect interimar și viceprimar al municipiului.
Această întoarcere în arena locală constituie un test de forță în contextul în care PSD încearcă să păstreze controlul asupra „zonelor sigure”, iar fostul lider politic speră să obțină rezultate care să confirme stabilitatea terenurilor sale în politica românească.