Infecția cu Helicobacter pylori, una dintre cele mai dovedite cauze ale cancerului gastric, continuă să fie una dintre cele mai frecvente probleme gastrointestinale la nivel global, iar ultimele date din România și Europa indică o dificultate crescută în eliminarea bacteriei. Cercetările recente evidențiază o rezistență în creștere la antibiotice, iar specialiștii au actualizat ghidurile medicale pentru a ține pasul cu schimbările rapide ale sensibilității bacteriene.
Un studiu din nord-estul României, publicat în 2023, a analizat tulpinile de Helicobacter pylori izolate din biopsii gastrice și a identificat niveluri alarmante de rezistență la claritromicină și metronidazol – două dintre medicamentele utilizate frecvent în tratamentul de primă linie. Rezultatele confirmă datele din Registrul European Hp-EuReg, publicat în revista Gut, care arată o creștere a rezistenței antibacteriene în întreaga Europă, în special în sudul și estul continentului. O analiză adițională, realizată tot în 2023, subliniază necesitatea dezvoltării unor strategii terapeutice adaptate fiecărei regiuni.
Ce determină instalarea infecției și de ce devine cronică
Helicobacter pylori este o bacterie capabilă să supraviețuiască într-unul dintre cele mai ostile medii ale organismului uman: stomacul. Ea se adaptează modificând nivelul de aciditate și pătrunde adânc în mucoasa gastrică, unde celulele sistemului imunitar o detectează cu dificultate. Infecția se transmite cu ușurință, în special prin apă sau alimente contaminate, prin contact apropiat sau în cadrul familiilor unde un membru este deja infectat. În România, prevalența este ridicată, în special în zonele rurale și la persoanele peste 40 de ani.
Medicii explică faptul că mulți pacienți pot trăi ani întregi cu H. pylori fără a manifesta simptome. Totuși, bacteria rămâne activă și, în timp, cauzează inflamație cronică, gastrită sau ulcer. Manifestările care apar ulterior includ arsuri gastrice, dureri în piept, balonare, greață sau scăderea apetitului. Semnele grave, precum scaune negre, vărsături cu sânge, anemie sau dureri intense, necesită prezentare urgentă la medic.
Potrivit unei meta-analize din 2018, aproximativ 44% din populație are o infecție cu H. pylori. În cele mai multe cazuri, infecția nu determină simptome, însă specialiștii avertizează că bacteria este responsabilă pentru cea mai mare parte a ulcerelor gastrice. Conform datelor CDC din SUA, aceste bacterii cauzează până la 80% din cazurile de ulcer gastric și până la 90% din cele de ulcer duodenal.
Legătura cu cancerul gastric
Studiile din ultimele decenii au confirmat că infecția cu H. pylori reprezintă principalul factor de risc pentru apariția cancerului gastric. Organizația Mondială a Sănătății, prin IARC, a clasificat bacteria în grupa 1 a agenților carcinogeni. Eliminarea infecției scade semnificativ riscul de cancer gastric, însă eficacitatea tratamentului depinde de sensibilitatea locală la antibiotice.
Modalități de diagnosticare
Specialiștii utilizează mai multe metode pentru confirmarea infecției, de la testul respirator cu uree, considerat standardul non-invaziv, la testul antigenic din scaun sau tehnici utilizate în timpul endoscopiei, cum ar fi testul rapid al ureazei și examenul histologic. În cazurile complicate sau recurente, cultura bacteriană și testarea sensibilității la antibiotice sunt esențiale pentru alegerea terapiei corespunzătoare.
Testele serologice nu mai sunt recomandate pentru diagnosticul clar, deoarece pot păstra rezultate pozitive chiar și după eliminarea infecției, devenind ineficiente pentru confirmarea infecției active.
Nevoia de scheme terapeutice actualizate
Timp de mulți ani, tratamentul standard pentru H. pylori a constat în asocierea a două antibiotice cu un inhibitor de pompă de protoni, precum omeprazolul, esomeprazolul sau pantoprazolul. În avans, creșterea rezistenței la claritromicină și metronidazol a făcut ca această scheme să devină insuficientă în multe regiuni.
Medicii recomandă, în prezent, terapia cvadruplă cu bismut în zonele cu rezistență ridicată, inclusiv în România. Aceasta combină două antibiotice, un inhibitor de pompă de protoni și bismut, sporind șansele de eradicare chiar și în cazul tulpinilor rezistente.
În caz de persistenta a infecției după prima tratament, se indică o revenire la o schemă complet diferită și, dacă este posibil, ajustarea antibioticelor în funcție de rezultatele culturii. Această abordare este importantă pentru a evita reducerea șanselor de vindecare din cauza rezistenței bacteriene dobândite prin utilizări repetitive ale aceleiași scheme.
Probioticele și terapiile naturale în sprijinul tratamentului
Deși nicio remediere naturală nu poate eradica bacteria, anumite substanțe pot ameliora simptomele sau sprijini toleranța la tratament. Unele probiotice pot diminua efectele adverse asociate antibioticelor și pot crește ușor rata de succes a terapiei, conform studiilor. Totuși, rezultatele sunt limitate, iar medicii nu recomandă utilizarea probioticelor pentru eliminarea infecției, ci doar pentru reducerea efectelor secundare ale tratamentelor antibiotice. În prezent, nu există consens științific și nicio ghidă internațională care să susțină probioticele ca terapie principală. În ceea ce privește mierea, rădăcina de lemn-dulce sau uleiul de măsline, aceste remedii naturale folosite tradițional în infecția cu Helicobacter au fost studiate doar in vitro, fără dovada relevanței clinice. Astfel, aceste substanțe nu sunt validate prin studii clinice și nu pot fi recomandate ca metode de tratament.
Recomandări dietetice pentru persoanele infectate
Dieta joacă un rol important în gestionarea simptomelor, chiar dacă nu influențează direct eliminarea bacteriei. Se recomandă evitarea alcoolului, băuturilor carbogazoase, alimentelor picante și a consumului excesiv de cafea, optând pentru lactate fermentate precum kefirul, alte produse fermentate, legume gătite, pește și fructe de pădure. Un stil de viață echilibrat, combinat cu un tratament adecvat, contribuie la creșterea șanselor de recuperare.
Tratamentul infecției cu Helicobacter pylori
Creșterea rezistenței la antibiotice face ca infecția cu Helicobacter pylori să nu mai fie mereu ușor de tratat. Totuși, există opțiuni eficiente, cu condiția ca diagnosticul să fie stabilit corect, tratamentul să fie personalizat și schema terapeutică să țină cont de particularitățile epidemiologice locale. Studiile recente indică faptul că România nu face excepție în privința rezistenței bacteriene și avertizează asupra riscului ca tratamentele empirice repetate să intensifice dificultățile în combaterea bacteriei.