După analiza cifrelor de la jumătatea zilei, Marius Pieleanu a concluzionat că bucureștenii își exprimă opțiunile de vot în conformitate cu Teoria Alegerii Raționale.
Locuitorii din București sunt chemați duminică la urne pentru a desemna cel de-al doisprezecelea primar al Capitalei de după Revoluție, după ce câștigătorul alegerilor din iunie trecut, Nicușor Dan, a devenit președinte al țării în acest an.
Candidatul desemnat câștigător în urma scrutinului din duminica, 7 decembrie, va avea un mandat mai scurt decât cei aleși după alegerile din iunie anul precedent, respectiv mai puțin de trei ani, până în 2028.
Prezență electorală scăzută
Conform datelor în timp real ale Autorității Electorale Permanente (AEP), numărul alegătorilor înscriși în Registrul electoral la data de 11 noiembrie 2025 pentru circumscripția electorală nr. 42 a municipiului București este de 1.779.080, repartizați în 1.289 de secții de votare. Până la momentul publicării, au votat 374.528 de persoane, reprezentând 16,88% din total.
„1. Conform analizelor realizate de CURS și Avangarde în ultima perioadă, participarea la vot este redusă, așa cum am previzionat, spre deosebire de estimările altor institute de sondaje care indicau o prezență mare la urne.
2. Deși există o temere stârnită de anumite influențe negative, rezultatele sondajelor până acum nu confirmă faptul că și Bucureștiul ar fi fost afectat de aceste ideologii.
3. O candidatǎ relativ tânără pare să cucerească sprijinul majorității tinerilor din București și capitalizează această susținere.
4. Observăm o competiție strânsă între candidații de centru-dreapta pentru primul loc în preferințe.
În concluzie, rezultatele preliminare indică faptul că, în acest moment, voturile bucureștenilor sunt distribuite conform Teoriei Alegerii Raționale,” a declarat Marius Pieleanu, pentru stiripesurse.ro.
Potrivit acestei surse, Teoria Alegerii Raționale (TAR) reprezintă un cadru sociologic și economic care susține că indivizii iau decizii raționale pentru a-și maximiza beneficiile (utilitatea) și a-și atinge scopurile, luând în considerare preferințele și restricțiile existente, iar comportamentul social agregat rezultă din aceste alegeri individuale, explicând acțiunea socială și politică prin procesul de optimizare.