Comisia Europeană contrazice optimismul Guvernului Bolojan cu privire la reducerea datoriilor statului și estimează că deficitul bugetar al României va rămâne peste 6% din PIB până în 2026, fiind de două ori peste plafonul de 3% stabilit de Uniunea Europeană. Finanțele publice ale țărilor din Europa de Est vor continua să se deterioreze în anul următor, chiar și în contextul unei creșteri economice moderate, conform Reuters.
Deși deficitul bugetar al României a scăzut de la 6,2% din PIB în primele 10 luni din 2024 la 5,7% din PIB în aceeași perioadă din 2025, Comisia Europeană nu anticipează perspective prea optimiste pentru 2026. Guvernul a promis în mod constant reducerea deficitului bugetar de când a ieșit de sub control, însă estimările oficiale indică faptul că Polonia și România, cele mai mari economii din Europa Centrală, vor înregistra deficite bugetare de peste 6% din PIB în anul următor, ca urmare a cheltuielilor crescute pentru apărare în contextul războiului din Ucraina, precum și a unor politici sociale. Se așteaptă o scădere ușoară a deficitelor în 2027, însă până atunci, finanțele publice vor fi supuse unor presiuni considerabile.
„Țările din Europa Centrală și de Est (CEE) se confruntă cu compromisuri politice din ce în ce mai severe pentru a controla deficitele fiscale mari, creșterea datoriei publice și costurile serviciului datoriei, în timp ce evoluțiile interne amplifică provocările în consolidarea fiscală”, conform Fitch Ratings.
Presiunea inflației va persista și în 2026 pentru români
În prezent, guvernul „austerității” încearcă să obțină fonduri pentru a acoperi cheltuielile României, care înregistrează venituri modest și are cheltuieli aproape de media europeană. Legea bugetului, cea mai importantă din an, încă nu a fost publicată, iar ministrul Finanțelor discută despre strategii de redresare care să nu afecteze și mai mult resursele relativ reduse ale țării. După un an marcat de creșteri de prețuri și taxe care au afectat direct populația, se pare că și anul 2026 va aduce o presiune crescută asupra bugetului național, în încercarea guvernului de a reduce deficitul.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Un optimism exagerat din partea Guvernului Bolojan. Inflația va coborî de la 10% la 3% până în 2026
Percepția de creștere a cifrelor. Cum se explică scăderea deficitului bugetar, așa cum susține ministrul Alexandru Nazare, în condițiile în care economia avansează timid iar încasările fiscale sunt precare? Cheia o reprezintă creșterea PIB și reducerea inflației. Ar fi un lucru bun, dacă nu ar fi de rău.