Ce este cea mai importantă lege anuală, bugetul, rămâne subiect de discuție în România. Premierul afirmă că finalizarea proiectului de buget pentru 2026 va avea loc în ianuarie, în timp ce ministrul finanțelor evidențiază un plan de redresare economică flexibil, menită să nu compromită câștigurile obținute, deși acestea sunt relativ nesemnificative. În joc sunt peste 700 miliarde lei (140 miliarde euro) venituri și cheltuieli bugetare de peste 800 miliarde lei (160 miliarde euro), estimate pe baza experienței anilor anteriori.
Bugetul sectorului public are la bază atât indicatorii macroeconomici – inflație, creștere economică, salariu mediu net – cât și eventualele strategii ale autorităților pentru majorarea veniturilor sau reducerea cheltuielilor: ajustări fiscale, înghețarea salariilor și pensiilor, creșterea salariului minim. Însă, dacă proiectul bugetar nu este încă publicat, estimările privind acești indicatori rămân incert. Se intenționează creșteri ale pensiilor? Se va majora salariul minim? Vor fi creșteri salariale în sectorul bugetar? Taxele vor fi majorate sau menținute? Care este prognoza inflației pentru 2026? Răspunsurile vor veni doar după dezbaterea și adoptarea proiectului de buget.
Toti factorii implicați așteaptă instrucțiuni de la Ministerul Finanțelor pentru a putea debloca plățile pentru investiții și funcționare. În mod normal, planificarea bugetară ar fi trebuit finalizată până în noiembrie 2025 pentru anul următor, însă ultimele guverne au practicat întârzieri. În comparație, companiile private începe procesul bugetar din vară, iar în octombrie bugetul este de obicei aprobat de acționari.
Însă, proiectul bugetului pentru 2026 al României s-a conturat doar în declarațiile oficialilor. Premierul Ilie Bolojan a menționat că este foarte probabil ca finalizarea bugetului pentru 2026 să fie amânată pentru ianuarie, nu decembrie, din cauza nevoii de legislație pentru o planificare predictibilă.
„Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu fie finalizat în decembrie, ci să se extindă în ianuarie, deoarece trebuie adoptată legislația aferentă pentru a avea o planificare sigură. Suntem în situația de a încheia acest an cu un deficit de 8,4%, iar obiectivul pentru anul viitor este de reducere aproape până la 6%. Dacă ar fi să exprim o estimare, aș spune între 6 și 6,5%”, a declarat premierul României.
Intervenție în conferința de presă comună susținută de premierul Ilie Bolojan și comisarul european Valdis Dombrovskis, la Palatul Victoria din București, marți, 28 octombrie 2025.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că bugetul pentru anul următor trebuie să acopere principalele nevoi financiare ale țării și să susțină proiectele din PNRR și fondurile de coeziune. Nazare precizează că măsurile fiscale care impactează cetățenii au fost planificate pentru a se resimți începând cu 2026. Totodată, președintele Senatului, Mircea Abrudean, subliniază că proiectul bugetului pentru 2026 va fi adoptat în cadrul coaliției, deși se estimează că aprobarea acestuia nu va avea loc până la sfârșitul anului.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține o conferință de presă la sediul Guvernului din București, joi, 3 iulie 2025.
„Ne-ar fi plăcut ca bugetul să fie aprobat anul acesta, ca în ultimii ani, însă probabil acest lucru nu se va întâmpla. Este esențial să avem discuții clare, bazate pe cifre reale”, a transmis Abrudean.
Obiectivele bugetare ale Guvernului Bolojan pentru anul următor
Ministrul Finanțelor a conturat principalele direcții ale bugetului pentru 2026, cu un deficit estimat de circa 6,4%, însă documentul nu a fost încă aprobat din cauza tensiunilor din coaliție. Se preconizează alocarea a 10 miliarde euro din fonduri PNRR și coeziune. Nazare afirmă că aceste resurse vor fi cruciale pentru rezultate în creșterea economică în 2026, „Prioritatea numărul unu pentru anul viitor este PNRR, trebuie să atragem acești bani”.
Pe de altă parte, premierul Bolojan confirmă angajamentul României de a continua măsurile pentru redresare economică durabilă. Acesta menționează intenția de reducere a deficitului de la 8,4-9% la 6%, și pregătește o ordonanță care anunță înghețarea pensiilor și salariilor pentru anul următor, alături de creșterea impozitelor și taxelor locale.
Stadiul actual al bugetului pentru 2026
Proiecția pentru bugetul României în 2026 estimează un PIB de 2.000 miliarde lei (400 miliarde euro), cu un deficit bugetar de circa 2%, bazat pe o creștere economică de 1,2% și inflație de 3%. Veniturile fiscale ar urma să crească cu aproximativ 4-5%. Valoarea euro va fluctua în jurul a 5,10 lei, iar rata șomajului poate ajunge la 3,5%. Salariul mediu net, estimat la 5.600 lei (1.100 euro), va stimula consumul și va contribui la creșterea veniturilor fiscale și sociale.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Deși Bulgaria și Ungaria avansează prin bugete predictibile și performanță economică, România rămâne în urma. Premierul Bolojan anunță un proces prelungit al finalizării bugetului pentru 2026, până în ianuarie.
Deși deficitul bugetar s-a redus, economia se dezvoltă lent, iar veniturile bugetare sunt diminuate. Cea mai mare miză ține de creșterea PIB-ului și controlul inflației, iar situația rămâne delicată, fiind vorba de o evoluție duală: cifre optimiste apoi realități mai puțin favorabile.