Guvernul va stabili nivelul salariului minim pentru anul viitor până înainte de Sărbătoarea Crăciunului, a declarat miercuri premierul Ilie Bolojan, după întâlnirea cu reprezentanții Consiliului Național Tripartit de la Palatul Victoria. Liderul sindical Bogdan Hossu a menționat că, inițial, premierul a susținut menținerea salariului minim pe economie la nivelul actual, măsură care, conform sindicalistului, ar afecta bugetul și ar favoriza evaziunea fiscală. Patronatele au susținut păstrarea salariului minim brut la suma de 4.050 de lei lunar.
Discuțiile de miercuri, la Palatul Victoria, privind stabilirea salariului de bază minim brut garantat pentru anul următor, au fost principalele teme ale consultărilor dintre reprezentanții Guvernului, patronatelor și sindicatelor, în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.
„Premierul Ilie Bolojan a afirmat că ajustarea salariului minim ar susține puterea de cumpărare a angajaților cu venituri modeste, însă ar putea genera impacte negative. Menționând posibilitatea inflației accelerate, precum și presiunea asupra întreprinderilor mici și mijlocii, s-au anticipat pierderi de locuri de muncă în domenii precum HORECA, industria mobilei și sectorul ușor, precum și creșteri ale cheltuielilor cu personalul în sectorul bugetar”, a comunicat Guvernul.
În timp ce patronatele au pledat pentru păstrarea salariului minim brut la nivelul actual de 4.050 de lei pe lună, pentru a evita concedierile, sindicatele au solicitat o majorare de cel puțin 300 de lei, până la suma de 4.350 de lei, pentru a contracara impactul inflației și creșterea taxelor și impozitelor.
După întâlnirea din cadrul Consiliului Tripartit, reprezentanții sindicatelor și patronatelor au oferit declarații pentru justificarea pozițiilor avute referitoare la salariul minim.
Sindicalist: I-am transmis premierului percepția că urăște angajații
Bogdan Hossu, liderul sindicatului Cartel Alfa, a spus că „la început, premierul și-a exprimat intenția de a menține salariatul garantat la nivelul salariului minim pe economie”. Liderul sindical a considerat această măsură „prejudiciabilă bugetului de stat”.
„Am subliniat intenția de a lega legislația antifiscală de salariul minim. Un număr mare de angajați plătiți cu salariul minim reprezintă o dificultate pentru creșterea economică și evidențiază fenomenul de evaziune fiscală, susținut în principal de întreprinderile mici și mijlocii interesate să își maximimizeze profitul”, a declarat Hossu.
De asemenea, sindicalistul a transmis premierului percepțiile colegilor săi despre modul în care acesta acționează.
„I-am atras atenția că percepția generală, cel puțin cea transmisă de colegii mei, este că domnia sa are o ostilitate față de salariați și cetățenii din România, iar măsurile adoptate sunt tendențioase, având ca scop abrutizarea populației și favorizarea companiilor private și de stat”, a precizat Bogdan Hossu.
Trei variante de salariu minim propuse de BNS
La rândul său, Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical (BNS), a explicat că a propus trei opțiuni pentru creșterea salariului minim brut începând cu 1 ianuarie 2026.
„Prima variantă prevede o majorare la 4.350 de lei, concomitent cu reducerea deducerii fiscale de la 300 la 200 de lei, respectând astfel procentul minim de pondere în mediul economic, conform legislației și transpunerii Directivei UE”, a spus Dumitru Costin.
Liderul sindical a menționat că „BNS a solicitat anul trecut eliminarea deducerii fiscale de 300 de lei, care a condus la o creștere a numărului de angajați plătiți cu salariul minim în ultimii ani”.
„Am constatat situații economice absurde, precum în cazul Poștei Române, unde din 20.000 de salariați, peste 14.000 sunt plătiți cu salariul minim, indiferent de calificare sau sarcină, toți având același salariu. Am cerut, de asemenea, separarea salariului minim de alte beneficii sociale, care cresc cheltuielile bugetare”, a afirmat liderul BNS.
A doua variantă propusă include o majorare a salariului minim la 4.500 de lei brut, eliminând deducerea fiscală de 300 de lei, pentru a crește venitul net al angajaților.
Cea de-a treia opțiune presupune menținerea salariului minim la nivel actual, cu condiția ca angajatorii să contribuie cu 4,75% din contribuția la asigurările sociale, în locul angajaților, a explicat liderul BNS.
Cine ar pierde dacă salariul minim nu crește, conform ministrului PSD al Muncii
Florin Manole, ministrul PSD al Muncii, a afirmat că „PSD susține creșterea salariului minim și va continua să o facă până la luarea deciziei finale”.
„Nerespectarea majorării salariului minim ar duce la pierderea a doi milioane de cetățeni cu venituri între 4.050 și 4.500 de lei lunar, în fiecare lună, reducându-le puterea de cumpărare. De asemenea, statul ar putea pierde miliarde de lei prin venituri fiscale și alte beneficii”, a spus Florin Manole.
Patronate: Creșterea salariului minim poate provoca efecte de domino
Reprezentanții IMM România au afirmat că o cercetare în rândul a peste 2000 de întreprinderi mici și mijlocii a arătat că o majorare a salariului minim ar putea duce la falimentul a circa 15% dintre acestea.
„Majorarea salariului minim induce creșteri ale tuturor salariilor, generând efecte de domino și creșterea costurilor pentru firme. În consecință, unele companii vor fi nevoite să își reducă activitatea sau chiar să falimenteze. Conform studiului nostru, 14,7% dintre antreprenori ia în considerare închiderea, iar ceilalți ar putea reduce investițiile și competitivitatea”, a declarat Ovidiu Nicolescu, președintele onorific al IMM România.
El a mai subliniat că România are cel mai mic procent de forță de muncă în sectorul privat din UE, 13,2%, comparativ cu alte țări precum Danemarca, unde acest procent este dublu.
„Avem și cel mai mic procent de angajați în sectorul privat. În sectorul IMM, sunt circa 2 milioane de salariați”, a adăugat oficialul.
Un alt reprezentant al IMM România, Beniamin Lucescu, a propus ca plafonul salariului să rămână la 4.050 de lei, urmând să se analizeze situația după primele șase luni ale anului următor, în condițiile creșterii prețurilor și taxelor.
„Pentru a putea suporta aceste salarii, vom amâna decizia și vom evalua impactul după primele 6 luni, în condițiile creșterii prețurilor, a TVA, a accizelor și a inflației”, a spus Beniamin Lucescu.
Numărul de muncitori străini non-UE în România în 2026
În cadrul discuțiilor de la Consiliul Național Tripartit, s-a abordat și subiectul contingenteului de lucrători străini din afara UE care vor putea lucra în România în 2026. O hotărâre privind aceste reguli urmează să fie adoptată în curând, a anunțat Guvernul.
De asemenea, s-au discutat despre proiecte de modificare a legislatiei în drepturile de autor, reorganizarea Romsilva, precum și aspecte legate de resurse umane în sănătate, asistență socială și salarizarea în domeniul educației.
