Construcția unei noi autostrăzi de mare viteză în România va conecta Bucureștiul de viitorul pod peste Dunăre între Giurgiu și Ruse. Traseul viitoarei șosele ar putea permite, de asemenea, transformarea sa într-o rută de ocolire pentru zona de sud-vest a Capitalei, în special pentru traficul de marfă provenit dinspre Bulgaria și destinat spre vest. Studiul de fezabilitate, pentru care s-a semnat contractul joi, va defini atât traseul, cât și categoria de drum, fie autostradă, fie drum expres.
Compania Națională de Investiții Rutiere a semnat joi contractul pentru Studiul de Fezabilitate al Autostrăzii București-Giurgiu, fiind prima arteră rapidă planificată la limita de sud a României, un proiect strategic pentru consolidarea conectivității între cele două țări.
Contractul a fost atribuit asocierii de firme Activ Proiectare Infrastructură S.R.L. (liderul asocierii) și Emay Uluslararasi Muhendislik ve Mușavirlik Anonim Șirketi, având o valoare de 33 milioane lei și o durată de 18 luni, din care 16 luni pentru elaborarea studiului și două luni pentru asistență tehnică în pregătirea proiectului pentru construcție și implementare.
„Studiul de fezabilitate va identifica cele mai eficiente variante de traseu, profilul drumului de mare viteză (autostradă sau drum expres), structura constructivă și legăturile cu alte proiecte investiționale, precum viitorul pod peste Dunăre Giurgiu-Ruse”, a declarat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.
Autostrada București – Giurgiu – variante de traseu / Sursă: CNIR
Multiple variante de traseu luate în considerare. O opțiune propune transformarea șoselei într-o rută ocolitoare pentru București
Studiul de fezabilitate va analiza diverse opțiuni de traseu pentru autostrada.
Una dintre alternative presupune continuarea drumului de mare viteză București – Giurgiu pe zona de sud-vest a capitalei și conectarea cu Autostrada A1 București – Pitești, fiind astfel o porțiune de inel de centură de autostradă în dezvoltare pentru București, a explicat în cadrul unui interviu pentru HotNews.ro directorul CNIR.
„Dorim ca, în cadrul analizelor multicriteriale de traseu, să evaluăm conexiunea cu Autostrada București-Alexandria, unde am identificat un potențial nod; cu A0; și cu drumul radial de la Măgurele. De asemenea, vom analiza și legătura cu A1, pentru a evalua impactul fiecărei variante asupra traficului”, a precizat Budescu.
„Estimăm că o mare parte din traficul dintre Giurgiu și București se îndreaptă spre Pitești, Sibiu și alte destinații, astfel încât, în anumite scenarii, ar putea fi mai eficient să continuăm traseul spre A1, evitând vestita autostradă Alexandria, și să conectăm direct la A0 și A1. Vom simula și analiza toate aceste opțiuni în modelul național de transport pentru a identifica cea mai rentabilă variantă”, a adăugat acesta.
„Zona dintre Alexandria și A1 ar putea deveni al doilea inel de autostradă pentru București”
„Practic, între autostrada spre Alexandria și A1 s-ar crea o a doua centură autostradă. Aceasta idee am mai susținut-o încă din 2021. Menționez, de asemenea, că, conform studiului de trafic realizat în 2017 pentru A0, în prezent, pe segmentul Nord al A0 se prevede extinderea la trei benzi până în 2025, iar pe partea de sud până în 2030”, a explicat directorul CNIR.
De menționat este că A0 Nord nu este încă complet finalizată, fiind disponibile doar aproximativ 50 km din segmentul de A0 Sud, care leagă A1 de A2 și facilitează ocolirea Bucureștiului de vest către est.
„Pentru a adăuga o a treia bandă, ar fi necesar să utilizăm banda de urgență, să reducăm lățimea benzilor și viteza maximă la 100 km/h. În plus, nodurile rămân aglomerate, fiind destul de multe. Astfel, o soluție ar fi să abordăm o strategie amplă, să analizăm dacă putem realiza această extindere etapizat. Nu e nevoie de construcția unei alte centuri sau autostrăzi dintr-odată. Vom evalua toate opțiunile”, a afirmat Budescu.
Drum expres sau autostradă? Cu trei benzi pe sens
Studiul de fezabilitate va determina dacă ruta va fi un drum expres sau o autostradă, bazându-se pe analiza traficului anticipate. Variantele posibile includ și planuri anterioare, precum indicativul A5 pentru autostradă, utilizat în planurile anterioare ale Transporturilor.
„Sunt convins că va fi o autostradă”, a menționat Budescu, adăugând că se ia în calcul o șosea de mare viteză cu câte trei benzi pe fiecare sens, caracteristică rar întâlnită în cadrul rețelei rutiere din România.