O fostă magistrată a adus acuzații grave, miercuri seară, la Euronews România, după dezvăluirile realizate de Recorder despre sistemul de justiție din țara noastră.
„Nu știu dacă există în România un sistem mai corupt decât cel judiciar. Toți trebuie să renunțați la speranțe, deoarece este un sistem controlat”, a afirmat Daniela Panioglu, al cărei dosar judiciar a fost menționat în cadrul documentarului realizat de jurnaliștii de investigație de la Recorder.
„Situația este extrem de gravă, a fost trecută cu tăcerea mult timp, dar consider că așa nu mai poate continua în societatea română. Justiția este inoperantă”, a completat ea.
Fosta magistrată a indicat și o persoană pe care o consideră responsabilă pentru starea actuală a sistemului judiciar din România.
„Este o structură piramidală, al cărei vârf este condus de o persoană care, extrem de meticuloasă și în timp, a reușit să controleze întregul sistem judiciar. Numele acesteia este Lia Savonea. Ea a fost de fapt liderul grupării despre care s-a vorbit și în materialul de investigație. Această persoană și-a plasat și a coordonat cu atenție întreaga rețea, instalând anumite șefi de instanțe. În timpul mandatului lor, acești conducători de instanțe au exercitat presiuni asupra judecătorilor”, a declarat Daniela Panioglu pentru Euronews România.
De asemenea, ea a menționat că „anchetarea disciplinară a unui judecător este asemănătoare cu o acțiune de tip inchiziție”.
„Nu exagerez deloc. În decurs de șase luni, am fost martora a șase acțiuni disciplinare. Echipe formate din câte doi inspectori veneau săptămânal”, a adăugat ea.
De asemenea, ea a detaliat metoda în care a fost exclusă dintr-un dosar de corupție.
„Eram responsabilă de dosarul bancherilor, am audiat numeroși martori, schimbasem încadrarea și urmau să pronunț decizia. Dosarul avea 405 volume de urmărire, prejudiciul se estima la circa 80 de milioane de euro. Cu toate acestea, m-au destituit, deși eu aveam dosarul în față, urma să-l redactez, fiind încă în termen de prescripție și foarte atentă la proceduri. În sistem, totul funcționează astfel: se intervine public și se schimbă judecătorii până la termenul de prescripție. Acest mod de intervenție trebuie să fie clarificat într-o anchetă penală pentru infracțiunea de abuz în serviciu”, a afirmat fostul magistrat.
Daniela Panioglu a cerut, de asemenea, demisia actualului ministru al Justiției, Radu Marinescu: „trebuie să plece, nu mai are ce căuta”.
Daniela Panioglu, implicată în dosarul lui Lucian Duță
Daniela Panioglu a judecat, împreună cu Alina Nadia Guluțanu, la Curtea de Apel București, dosarul fostului director al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duță, acuzat de trafic de influență pentru lăcomie de 6,3 milioane de euro, fiind condamnat la șase ani de închisoare.
Cele două judecătoare au fost excluse de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în decembrie 2022, pentru că au divulgat în motivarea sentinței încercările unor procurori de la Parchetul Curții de Apel Constanța de a-l ajuta pe Lucian Duță să evite acuzațiile, potrivit Agerpres.
Lia Savonea a fost unul dintre membrii CSM care a votat pentru excluderea celor două magistrate.
Fosta membră CSM, judecătoarea Andrea Chiș, s-a opus sancționării celor două judecătoare, fiind de părere că acest lucru este injust.
În 2022, Panioglu și Guluțanu criticau corupția din sistem și presiunile exercitate de conducerea Curții de Apel București asupra lor pentru soluții favorabile unor inculpați, conform Europe Liberă.
Ulterior, instanța supremă a anulat decizia CSM de excludere.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis, miercuri, o cale de atac extraordinară pentru fostul director al CNAS și a anulat condamnarea emisă de cele două judecătoare în 2022.
ICCJ, condusă de Lia Savonea, a pronunțat în ultimele luni multiple decizii favorabile unor inculpați notori în cauze de corupție: fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a fost achitat definitiv într-un dosar pentru mită, fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, și fostul președinte al Eximbank, Mircea Costea, au obținut anularea condamnărilor și eliberarea din detenție, toate în baza căilor de atac extraordinare.
Omul de afaceri Remus Truică și fostul episcop al Hușilor, Corneliu Onilă, au fost și ei recunoscuți în principiu de ICCJ pentru recursurile în casatie împotriva sentințelor definitive.
Lia Savonea, despre o „campanie de denigrare”
„Nu intenționez să legitimez o zonă funcționând deliberat în ambiguitate și insinuare, chiar dacă asemenea poziții provin din interiorul sistemului”, a declarat miercuri, pentru HotNews, șefa ICCJ, după documentarul „Justiție capturată”.
Întrebată dacă va demisiona în urma acuzațiilor grave aduse, Lia Savonea a răspuns: „Întrebarea dumneavoastră nu necesită un răspuns. Este clar. Cu toate acestea, vă răspund: din respect pentru mass-media, ca principiu”.
Șefa ICCJ a susținut că există „o campanie sustinută de denigrare a unor lideri ai justiției”: „Situația sistemului judiciar este serioasă și nu poate fi ignorată. Analizez cu atenție măsurile necesare. Suntem, din păcate, martorii unei campanii continue de delegitimare a unor lideri ai justiției, construită pe declarații anonime și acuzații neconfirmate în lipsa verificării faptelor”.
„Contextul este mai complex decât pare la prima vedere, motiv pentru care trebuie să documentez în detaliu toate aspectele înainte de a face o reacție publică. Datorită poziției mele, nu pot interveni impulsiv sau interpretabil”, a precizat Lia Savonea.
„Este esențial să clarificăm toate acuzațiile, deoarece situația nu poate continua așa. Nu voi legitima zone care operează în clandestinitate și în registrul insinuațiilor, chiar dacă opiniile provin din interiorul sistemului”, a adăugat ea.
Reacția la dezvăluirile Recorder și poziția ministrului Justiției
Documentarul „Justiție dorită” a fost lansat marți seară și a acumulat peste 1,6 milioane de vizualizări.
Investigația urmărește starea justiției din România, fenomenul prescrierilor, precum și efectele centralizării puterii în rândul unor magistrați ce coabitează cu politicienii.
Mai mulți procurori și judecători, cei mai mulți anonimi, au vorbit despre presiunile și problemele din sistem, sub protecția anonimatului.
Reprezentantul procurorilor în CSM a spus că interpretarea excesiv de formală a legii duce la anulari masive de probe în dosare, punând la îndoială validitatea proceselor judiciare.
Investigația a relevat exemple concrete în care inculpați cu legături politice sau financiare, precum Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu, au beneficiat de prelungiri artificiale ale cursului proceselor, prin schimbarea repetată a completurilor de judecată.
Ministrul Justiției a afirmat că analizează dacă există situații concrete ce necesită investigații, menționând că responsabilitatea disciplinară revine CSM și Inspecției Judiciare. „Dacă sunt aspecte concrete, ele vor fi investigate”, a spus oficialul.
Ulterior, Radu Marinescu a declarat că Ministerul Justiției nu poate interveni direct în actul de justiție, dar își exprimă disponibilitatea de a participa la eforturi pentru îmbunătățirea sistemului, în limitele legii și ale Constituției.
Mesajul oficialului Nicușor Dan
„Cel mai simplu este să ne revoltam și să aruncăm vina în mod general”, a comentat Nicușor Dan, într-un mesaj public, referitor la documentarul Recorder „Justiție dorită”.
„Rezolvarea problemelor din justiție este mai dificilă și necesită eforturi concrete”, a adăugat președintele.
„Nu doresc să justific în vreun fel politicul. Pierderea luptei anticorupție are implicații majore politice. Numirile procurorilor-șefi au fost politice. Societatea vorbește de mult despre problemele justiției, dar înăuntru, Ministerul Justiției nu pare să aibă voința necesară pentru a le aborda”, a încheiat el.