Îngălbenirea părului poate indica un mecanism de apărare a organismului împotriva cancerului, conform unui studiu recent realizat de cercetători asiatici și publicat în revista Nature Cell Biology, conform surselor științifice.
Factorii care contribuie la dezvoltarea cancerului, precum radiațiile ultraviolete (UV) sau substanțele chimice, activează o reacție naturală de protecție care duce la albire prematură, contribuind totodată la reducerea riscului de oncologie.
Părul cărunt este o reacție la deteriorarea ADN-ului
Cercetătorii japonezi au analizat celulele stem responsabile de producția pigmentului ce conferă culoarea părului. În experimentele realizate pe șoareci, aceștia au descoperit că aceste celule reacționează la deteriorarea ADN-ului fie prin încetinirea creșterii și diviziunii – determinând albirea părului – fie prin replicare necontrolată, rezultând formarea unei tumori.
Studiul evidențiază importanța acestor mecanisme protective care apar odată cu înaintarea în vârstă, acționând ca o barieră împotriva deteriorării și bolilor ADN-ului, conform descoperirilor cercetătorilor.
Dependența sănătății părului de o populație de celule stem care se reînnoiește continuu în foliculul pilos este crucială. Un microspațiu din folicul conține rezerve de melanocite, celule stem precursori ai celulelor care sintetizează melanină, pigmentul ce conferă culoarea părului.
„La fiecare ciclu de regenerare, aceste celule stem melanocite se divid și diferențiază în celule mature”, explică biologul celular Dot Bennett, de la City St George’s, Universitatea din Londra, care nu a participat la cercetare. „Ele migrează în folicul și încep să sintetizeze pigment”.
Îngălbenirea apare când aceste celule nu mai pot produce pigment în cantitate suficient pentru colorarea uniformă a fiecărui fir. „Este un fenomen denumit senescență celulară”, clarifică Bennett. „Este o limitare a numărului de diviziuni ale unei celule și reprezintă un mecanism de prevenire a cancerului, împiedicând multiplicarea erorilor genetice aleatorii acumulate în timp”.
Când celulele stem melanocite ating acest prag, încetează să se dividă, iar foliculul nu mai poate genera pigment pentru colorarea părului. Acest proces survine în general odată cu înaintarea în vârstă, deoarece celulele stem ating această limită natural.
Profesorul Emi Nishimura, specializat în cercetarea îmbătrânirii celulelor stem și coordonator al studiului, a precizat că a fost interesat de modul în care același mecanism funcționează ca răspuns la deteriorarea ADN-ului – un factor cheie în dezvoltarea cancerului.
Pentru studii pe șoareci, echipa a utilizat tehnologii avansate pentru a monitoriza evoluția individuală a celulelor stem melanocite pe parcursul ciclurilor de creștere a părului, după expunerea la condiții de mediu nocive, incluzând radiații și substanțe carcinogene. Rezultatele au arătat că tipul de daune influențează reacția celulelor.
Astfel, radiațiile ionizante au favorizat diferențierea și maturizarea celulelor stem, activând în final calea biochimică responsabilă de senescență. Drept urmare, rezervele de celule stem melanocite s-au epuizat rapid, oprind producția de pigment și conducând la albire.
Prin blocarea procesului de diviziune celulară, această cale de senescență a inhibit formarea de celule mutante, scăzând riscul formării tumorilor canceroase.
Expunerea la substanțe chimice carcinogene, precum 7,12-dimetilbenzantracen (DMBA), utilizat frecvent în cercetări oncologice, pare să ocolească mecanismul de protecție, blocând senescența celulară. Astfel, foliculii păstrează rezervele de celule stem și capacitatea de pigmentare chiar dacă ADN-ul se deteriorează. În timp, însă, această replicare necontrolată duce la formarea cancerului.
Următorul pas este replicarea rezultatelor obținute pe părul de șoarece pe foliculii de păr umani pentru a confirma observațiile.
