Reforma Bolojan vizează, odată cu 1 ianuarie 2026, impunerea unui impozit asupra utilajelor și structurilor agricole ale fermierilor și producătorilor din domeniu, acoperind sere, silozuri, răsadnițe, strat de folie, pătule și solare. Noua taxă a fost introdusă discret în cadrul legislativ, fiind aprobată de CCR miercuri, 10 decembrie, după contestări din partea fermierilor, care au apelat la autoritățile locale. Economiștii avertizează că, deși în esență taxa poate fi justificată, ea va avea efecte negative asupra întregii populații, influențând prețurile, întrucât acestea au crescut deja odată cu majorarea TVA, și va accentua dependența de importuri. În plus, măsura descurajează exporturile de legume și fructe. Deși România dispune de un potențial agricol important, importurile de legume reprezintă 60% din consum, iar această roză va crește odată cu implementarea noii taxe.
Pe fondul creșterii semnificative a costurilor la materiale fertilizante, combustibili și energie electrică, anticipată pentru anul 2026, agricultorii se tem de impactul noilor taxe și impozite din Pachetul Bolojan. Baza de calcul a impozitului pe terenurile agricole extravilane a fost ajustată, iar sumele de plată vor înregistra o majorare de aproximativ 135%. Fermierii consideră injust să plătească impozit atât pe veniturile obținute din agricultură, cât și pe proprietățile sau mijloacele de transport deținute.
Impurizarea sere și solarii, introdusă „pe ascuns” în lege. Fermierii solicită intervenția președintelui Nicușor Dan
Este de menționat că taxa a fost inclusă subtil în pachetul fiscal 2 al lui Bolojan. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, afirmă că nu va fi impusă nicio taxă pe sere și solarii, subliniind că această inițiativă, „adusă pe nesimțite în lege”, nu este conformă cu deciziile politice ale coaliției guvernamentale. De asemenea, și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, împărtășește această poziție. Totuși, CCR a aprobat miercuri taxa, anterior contestată de AUR. Legislația a fost modificată și adoptată în Parlament pe 18 noiembrie, însă proiectul a fost contestat de AUR.
Fermierii cer acum președintelui Nicușor Dan să trimită legea înapoi în Parlament, avertizând că majorarea taxelor poate duce la falimentul multor ferme și mici procesatori agricole. Începând cu 1 ianuarie 2026, toate serele, silozurile și depozitele agricole vor fi taxate, iar fermierii vor beneficia doar de o reducere de 50%, nu de scutire completă, conform sursei Profit.ro.
taxe pentru sere
Conform noilor modificări aduse Codului Fiscal, micii fermieri vor fi taxați pentru sere și solarii de legume, răsadnițe, ciupercării, pătule și silozuri. Agricultorii avertizează deja că această măsură poate avea efecte devastatoare asupra prețurilor legumelor.
Joi, 11 decembrie, fermierii din Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) au solicitat public președintelui României să nu promulge legea, considerând că aceasta ar putea aduce faliment pentru multe afaceri agricole, întreprinderi familiale și mici unități de procesare.
„Facem apel la Președintele României să exercite dreptul de a cere reexaminarea actului legislativ adoptat de Parlament. Acest demers va oferi timpul necesar pentru elaborarea unui text adaptat la realitățile economice și la posibilitățile fermierilor de a susține toate majorările propuse”, se arată într-un comunicat al AAC. Fermierii menționează că agricultura națională se confruntă cu un an dificil, marcat de suportarea taxei pe stâlp, creșteri ale impozitelor pe muncă și o secetă severă, care a distrus recolte de cultură de bază precum porumb, floarea-soarelui și soia.
Fermierii avertizează asupra pericolului pentru securitatea alimentară
Agricultorii afirmă că anul în curs a fost unul dificil, în care au suportat deja taxele pe stâlp, creșterile de taxe pe forța de muncă și seceta severă, care a redus drastic producțiile de porumb, floarea-soarelui și soia în mai multe județe. În acest context, majorarea impozitelor adaugă presiune suplimentară asupra sectorului agricol.
„Reamintim autorităților că fermierii români reprezintă fundamentul economiei, iar fără ei, stabilitatea economică și securitatea alimentară a țării sunt în pericol. Având în vedere contextul geopolitic și incertitudinea politicilor agricole europene, aceste măsuri repetate de constrângere a sectorului agricol sunt acte iresponsabile, ce afectează siguranța alimentară națională”, susțin reprezentanții fermierilor.
Roșiile, printre cele mai importante produse care au contribuit la deficitul comercial în 2024
Legea introduce impozitarea tuturor construcțiilor agricole începând din anul viitor, ceea ce va duce la scumpiri accentuate ale legumelor. Astfel, producătorii autohtoni vor avea dificultăți în concurența cu importurile, fiind forțați să-și închidă afacerile. În 2024, roșiile au fost printre cele mai contribuitoare produse la deficitul comercial al țării.
Plante aromatice din sera verticală din Prahova
În prezent, în Codul Fiscal, clădirile destinate agriculturii beneficiază de scutire de impozit, însă noua lege autorizează autoritățile locale să decidă care construcții sunt impozitate. Agricultorii vor fi notificați despre proceduri și termenele relevante de către autoritățile locale.
Anul trecut, producția de legume a scăzut cu până la 10%, atingând aproximativ 2 milioane de tone, iar importurile au crescut considerabil. Nici produsele de origine animală nu vor fi scutite de scumpiri, mai ales din cauza impozitării silozurilor pentru furaje.
Datele INS indică faptul că, în prima jumătate a acestui an, produsele vegetale au ieșit din primele locuri ale exporturilor, iar deficitul comercial în domeniul legumelor a ajuns la 432,9 milioane de euro, de 4,6 ori mai mare comparativ cu perioada similară din anul precedent.
De asemenea, proiectele inițiate de MADR și APIA pentru susținerea producției locale de tomate și alte legume în spații protejate au avut ca rezultat creșterea suprafeței de culturi în sere și solarii. Ca urmare, prețurile produselor autohtone, fie legume, fie cereale, sunt previzibile să crească. În consecință, cererea pentru astfel de produse va scădea, iar importurile vor continua să crească.
Economistul Adrian Bența afirmă că dorința de a impune taxa este justificată, dar impactul social va fi semnificativ, iar majorările de prețuri se vor resimți în mod direct.
Analist fiscal, Adrian Bența / Sursa: Facebook – Adrian Bența
- Aceste taxe vor fi dificil de suportat de către agricultori și fermieri, ceea ce va duce la creșterea prețurilor. Însă, întrebarea morală se referă la scutirile existente; dacă toți cei ce produc și vând achită taxe pentru terenuri și clădiri la bugetul local, atunci și cei ce obțin venituri din producție trebuie să contribuie. Problema fundamentală este socială, nu moralitatea taxei, iar aceasta va influența prețurile.
Veronica Duțu: Impozitarea serelor și silozurilor, descurajare pentru producție. Fermierii solicită predictibilitate
Pentru specialistul fiscal Veronica Duțu, introducerea impozitării asupra serelelor, solariilor și silozurilor va exercita o presiune suplimentară asupra unui sector deja la limita rentabilității.
Vorbiți despre operatori mici și mijlocii, mulți dintre ei întreprinderi familiale, care deja se confruntă cu costuri în creștere la energie, materiale și forță de muncă, precum și cu volatilitatea pieței.
Consultant fiscal Veronica Duțu. Foto: Facebook
Această taxă nu va stimula producția locală, ci va crește costurile de operare, iar aceste creșteri se vor reflecta în prețul final al legumelor și produselor agroalimentare. Consumatorul va resimți acest efect direct în piață.
Fermierii nu solicită privilegii, ci predictibilitate. Impozitarea sere și silozurilor trebuie să fie încurajată, nu taxată. Aceste structuri reprezintă infrastructuri esențiale în sectorul agricol, nu „luxuri”.
Impact pe termen mediu: scădere a competitivității fermierilor români
Specialista a realizat o simulare pentru o seră de 1000 mp, demonstrând că, pe suprafețe mari, noul impozit poate ajunge la sume de ordin zecilor de mii de lei.
Pe termen mediu, combinația dintre taxare și creșterea costurilor va duce la diminuarea competitivității fermierilor români. În perspectivă lungă, riscă să descurajeze investițiile în capacitățile de producție și depozitare, esențiale pentru independența alimentară națională.
De exemplu, pentru o seră de 1000 mp, dacă admintrația locală stabilește un impozit de 2 lei/mp, fermierul va plăti un impozit anual de 1000 de lei, echivalent cu 50% din suma aferentă. Întrebarea este dacă micii cultivatori vor mai putea suporta aceste taxe suplimentare. La fermele mari, aplicând același tarif, pentru suprafețe extinse, taxele pot ajunge la zeci de mii de euro, cum ar fi pentru serele de roșii din Matca, Galați. Cu profituri mici și eliminarea programelor de sprijin, această taxă devine un factor de descurajare a investițiilor și a activităților agricole
Emilian Duca: Autoritățile locale pot reduce drastic taxa
Emilian Duca, consultant fiscal. Foto: ZF
Specialistul în fiscalitate Emilian Duca consideră că adevărata intenție a acestei taxe este creșterea veniturilor autorităților locale, care pot decide nivelul impozitului, inclusiv reducerea semnificativă a acestuia. Practic, aplicarea legii depinde de deciziile administrațiilor locale.
Există posibilitatea ca autoritățile locale să reducă impozitul chiar la 50%.Consiliile locale din zonele rurale pot diminua semnificativ această taxă, așa cum s-a menționat. Problema este că nu se specifică clar ce construcții intră sub incidența impozitului, iar legislația este generală, iar aplicatorii nu beneficiază de suficiente interpretări corecte a legii.
Deci, această taxă nu va fi permanent și va putea fi diminuată de autoritățile locale într-un mod echitabil, în funcție de specificul zonei. Probabil, în perioada următoare va fi revizuită pentru a nu pune în pericol activitatea micilor producători agricoli. Ea a fost introdusă nu pentru a mări încasările, ci pentru a susține bugetele locale, fiind ponderată de fondurile de la bugetul central.
„Producătorii români se plâng excesiv, dar statul le oferă mult mai puțin decât se așteaptă”,
Emilian Duca afirmă că fermierii se plâng excesiv de măsurile decidenților, însă omiț să menționeze suportul real, precum asigurările pentru calamități naturale.
Este adevărat că orice nouă taxă va fi însoțită de nemulțumiri, chiar și eu personal sunt nemulțumit că voi plăti impozite mai mari.De exemplu, impozitul pe casă sau pe mașină poate fi chiar dublu față de acum.Însă, toți plătesc impozite în țara asta și nu vezi de ce o astfel de măsură ar fi discriminatorie.Agricultorii români se plâng excesiv de toate și așteaptă ca statul să îi ajute, însă primesc mult mai puțin decât se așteaptă.
Ei nu-și fac asigurări pentru secete, inundații, și apoi statul trebuie să compenseze pierderile lor. În practică, oamenii trebuie să fie prevăzători, să se gospodărească din timp, pentru că aceasta este soluția în realitate.
Se spune adesea că introducerea unui impozit va aduce nemulțumiri, dar este norma în orice sistem fiscal. Este nevoie de o abordare realistă și de a accepta că orice contribuție, chiar dacă este mai mare, trebuie să fie echitabilă și să sprijine dezvoltarea economică.