Ministerul Mediului a propus pentru aprobare Executivului obiectivul de investiții „Reabilitarea Bazinului de Apă Curată și a lucrărilor conexe pe râul Doftana, județul Prahova”. Este vorba despre Bazinul de Apă Curată de la Voila, complex format și din Barajul Paltinu, ale cărui defecțiuni au cauzat sistarea apa potabilă pentru 130.000 de locuitori. Gândul a obținut acest document.
Diana Buzoianu a fost sancționată simbolic pentru gestionarea defectuoasă a crizei care a afectat peste 100.000 de persoane din două județe, iar moțiunea simplă depusă luni de către AUR a fost adoptată cu sprijinul PSD. Deși nu a condus la înlăturarea ministrului mediului, această moțiune reprezintă un semnal clar de nemulțumire în cadrul coaliției guvernamentale.
Bazinul de Apă Curată (B.A.C.) și lucrările asociate fac parte din Sistemul Hidrotehnic Voila (S.H. Voila), care asigură alimentarea cu apă potabilă în condiții de turbiditate crescută. Acestea sunt administrate de Administrația Națională Apele Române București și exploatate de S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A.
Construcția Bazinului de Apă Curată s-a realizat între 1982 – 1986 și a fost pus în funcțiune în 1988
Conform notei de fundamentare, Priza Brebu și Bazinul de Apă Curată Lunca Mare au ca scop creșterea siguranței Sistemului Hidrotehnic Prahova Teleajen (S.H.P.T.), asigurând sursa de apă potabilă în Ploiești și platforma industrială Brazi, în perioade cu debite mari de apă și turbiditate ridicată pe râul Doftana.
Priza Brebu și Bazinul de Apă Curată Lunca Mare sunt realizate pentru menținerea turbidității apei brute la niveluri optime pentru procesul de tratare, înainte de perioada de viitură. Construcția bazinului a avut loc între 1982 și 1986, fiind funcțional din 1988. La scurt timp după punerea în funcțiune, s-au constat anumite deficiențe de comportament, precum deformări ale pereului de dale și exfiltrații.
9 imagini documentare
Potrivit documentului depus de Diana Buzoianu spre aprobare premierului Bolojan, finanțarea obiectivului de investiții se va realiza din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, din veniturile proprii ale Administrației Naționale „Apele Române” și alte surse legale.
Bazinul de la Voila în pericol de pierdere totală a capacității de stocare
Reparațiile repetate nu au remediat deficiențele de comportament, deformările și exfiltrațiile persistând, adesea fiind mai accentuate în ultimii ani. Situația actuală a determinat funcționarea bazinului cu restricții din 2008 încoace, nivelul maxim al apei fiind 479,00 mdM (comparativ cu proiectul de 480,20 mdM).
Barajul de la Voila este în risc de a deveni nefuncțional în curând. Foto: Salutfagaras.ro
Expertizele anterioare au evidențiat riscurile pentru integritatea structurală a bazinului și posibilitatea pierderii totale a capacității de stocare, conform documentului.
În cadrul documentației pentru autorizarea lucrărilor de intervenție, se propune un set de măsuri complexe, precum:
- oprirea circulației apelor minerale sărătoase de pe versantul drept către albia râului Doftana, pe culoarul ce traversează Bazinul de Apă Curată;
- refacerea etanșeității pereului de taluz și a radierului;
- oprirea repetatelor avarii ale conductei de aducțiune între Bazinul de Apă Curată și Sistemul Hidrotehnic Voila;
-
monitorizarea tasărilor digurilor de contur prin instalarea unui sistem de piezometre în zonele cu deformări.
Proiectul va genera noi oportunități de angajare, afirmă Buzoianu
Obiectivul principal al intervenției este readucerea Bazinului de Apă Curată Lunca Mare la parametrul de siguranță necesar. În plus, impactul asupra mediului socio-economic va fi unul benefic, create urmând să fie noi locuri de muncă în comunitățile locale din zona intervenției, se mai menționează în document.
Pentru aprobarea acestui proiect de legislație, s-a obținut avizul Consiliului Interministerial pentru Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe nr. 55 din 9.12.2025 și acordul ministerelor relevante, conform documentului semnat de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Influența politică USR în domeniul hidrografic și la stația de la Voila
Mai mulți politicieni apropiați USR ocupă funcții publice direct implicate în gestionarea situației de la Paltinu. Astfel, 4 persoane cu legături cu USR dețin poziții cheie responsabile pentru criza de apă potabilă, precum secretara de stat pentru problemele cu apa, directorul Apelor Române, directorul tehnic ESZ Prahova și șeful stației de apă de lângă Paltinu.
Sursa foto: Mediafax
Ministrul Mediului a declarat recent într-un interviu pentru Cotidianul că ia în considerare chiar desființarea operatorului de apă ESZ din Prahova. Buzoianu acuză faptul că în județ se practică unele dintre cele mai mari tarife pentru apă din țară, influențate și de organizarea operatorului. Totodată, directorul tehnic al operatorului a fost nominalizat chiar de USR. Șeful sistemului hidrotehnic de la Voila este reprezentant USR, scrie sursa citată.
„Specialiștii” USR provin din rândul cadrelor tinere, însă transparența și averile acestora rămân ascunse
- Mihai-Cristinel Cheșcă este prezentat pe site-ul ESZ Prahova drept șef al sistemului hidrotehnic în cadrul companiei. Conform documentelor asociației, acesta coordonează stația din Voila, anterior numită Paltinu. Aceasta a fost locul în care s-a produs criza de apă pentru județele Prahova și Dâmbovița. În declarația de interese depusă în noiembrie 2024, Cheșcă se autodefinește ca fiind șeful USR Băicoi și membru al biroului județean USR Prahova.
- Directorul tehnic al ESZ Prahova a fost propus de USR București. Potrivit surselor Cotidianul, Răzvan Radu a fost desemnat în această funcție de USR București. Acesta nu are declarație de avere sau interese publice pe site-ul ESZ Prahova.
- Directorul Apelor Române, Florin Ghiță, a fost numit de Diana Buzoianu. Deși USR susține transparența, acesta nu și-a publicat declarațiile financiare sau de interese pe site-ul Administrației Naționale Apele Române. În septembrie, Buzoianu l-a demis pe Sorin Lucaci și l-a înlocuit cu Ghiță, laudând experiența sa teren.
- Responsabila cu gestionarea apelor din Ministerul Mediului, Elena Tudose, are relații apropiate cu USR. Ea a candidat pentru un loc în Consiliul General din partea USR și afirmă că motivul intrării în politică a fost, printre altele, apa caldă.
În 2021, Elena Tudose a fost detașată în echipa vicepremierului Dan Barna, fost președinte USR. În 2022, a devenit administrator public în Sectorul 2, iar după înfrângerea în alegeri în 2024, a fost numită director la Primăria Corbeanca. A părăsit această funcție pentru a se implica în minister.
Experți internaționali avertizează: „Situația de la Paltinu nu e un accident. Este semnalul că România riscă să rămână fără apă”
Profesorul Cătălin Popescu, Președintele Comitetului Național al Marilor Baraje, avertizează că țara noastră se află pe un parcurs periculos. Specialistul a atras atenția încă din mai că România riscă să ajungă fără apă, iar vulnerabilitățile sunt majore pentru viitor.
Toți știau. Din octombrie. Gândul a publicat documente care contrazic declarațiile Dianei Buzoianu privind criza de la Paltinu
Un domeniu strategic pentru România vizează gestionarea infrastructurilor hidrografice. Profesorul Cătălin Popescu, expert în construcții și gestionare a barajelor, are o carieră vastă națională și internațională și evidențiază riscuri serioase pentru siguranta națională.
Fără specialiști, investiții constante și întreținere riguroasă, orice sistem ajunge la limită. România are o legislație avansată privind siguranța barajelor, însă legislația în sine nu poate efectua reparații, nu poate stopa colmatarea și nu poate înlocui lipsa resursei umane. Deși barajul este structural sigur, utilizarea echipamentelor învechite sau insuficient întreținute devine problematică. Sistemul infrastructural are nevoie urgentă de intervenții reale, nu de amânări suplimentare, a explicat acesta pentru Stiripesurse.
Lipsa de viziune pe termen mediu și lung, deficit major de experți
Contradicțiile și confuziile din spațiul public evidențiază, din păcate, pe lângă lipsa de coordonare între decidenți, o viziune limitată pe termen mediu și lung. Aceasta reprezintă o problemă structurală, de ani buni. Paradoxal, conștientizarea problemei și a importanței infrastructurii hidrotehnice a crescut, însă contribuțiile și investițiile adecvate lipsesc. Barajele, esențiale pentru alimentarea zilnică, au fost ignorate. În mod poetic, suntem pe marginea unei prăpăstii, iar infrastructura se surpă. La fața locului, în șantiere și birouri de proiectare, se confruntă dificultăți în recrutarea inginerilor calificați: firmele își dispută aceiași câțiva specialiști. La nivel local, autoritățile implicate în proiecte europene nu știu cui să încredințeze aceste sarcini. Lipsa resursei umane calificate este acută, nu pentru că tinerii nu ar avea potențial, ci pentru că nu li s-au oferit oportunități și ghidaj în acest domeniu, continuă Sebastian Popescu.
Informații critice păstrate doar în memoria inginerilor pensionari, nu în arhive
România deține peste 200 de mari baraje, cu vârsta medie de 45 de ani, iar autoritățile trebuie să acționeze urgent pentru modernizarea echipamentelor și infrastructurilor. Expertul atrage atenția asupra acestui fapt.
Este nevoie de un consens național, implicând toți factori guvernamentali. Legislația existentă este bună, dar trebuie aplicată eficient, implicând o rețea coerentă de decizii și personal calificat. Din păcate, vulnerabilitățile rămân, iar resursa umană specializată se retrage rapid. Mulți ingineri experimentați se apropie de pensie, iar majoritatea informațiilor tehnice importante sunt doar în memoria celor vârstnici. În plus, numeroase arhive fizice au fost neglijate sau pierdute.
Birocrația împiedică întreținerea eficientă a barajelor, riscând inundarea țării
Există două probleme principale: planificarea și decizia, precum și implementarea. Structurile executive precum Guvernul, Ministerul de resort, Apele Române și administrațiile bazinale sunt responsabile pentru decizii; la nivel operațional, este nevoie să motivăm și să formăm tineri ingineri pentru mentenanță. Astfel, nu pierdem doar specialiști, ci și patrimoniul tehnic acumulat în peste 70-80 de ani. La nivel digital, infrastructurile proiectate în era analogică funcționează încă.
Specialistul semnalează că procedurile administrative pentru actualizare și mentenanță pot dura de 3-4 ori mai mult decât cele tehnice, ceea ce complică intervențiile rapide.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Diana Buzoianu a fost surprinsă în studioul TV pentru incapacitatea de a răspunde la întrebarea cu privire la numărul actual de baraje aflate în întreținere.
Problema majoră a României rămâne deficitul de ingineri hidrotehnicieni. Decanul Facultății de Hidrotehnică de la Politehnică explică aceste dificultăți.
Care au fost și cine ar trebui anchetați în cazul crizei de apă și al dezastrului previzionat, dar nesoluționat?
Diana Buzoianu acuză Apele Române că au gestionat ineficient „un munte de bani” și afirmă că instituția trebuie să fie reformate.