Raluca Moroșanu în timpul conferinței de presă a Curții de Apel București din 11 decembrie 2025. Inquam Photos / Gyozo / Baghiu
Judecătoarea Raluca Moroșanu de la Curtea de Apel București, unul dintre magistrații care au evidențiat nereguli în sistemul judiciar, a avut miercuri prima recuzare admisă în cei 26 de ani de carieră juridică, fiind eliminată dintr-un dosar printr-o hotărâre adoptată de două colege judecătoare apropiate de conducerea instanței, conform Recorder.
Recorder menționează că „totul a început de la o solicitare de recuzare depusă ieri de un avocat frecvent invitat la televiziunea România TV, Alexandru Turiga”, care a invocat „„existența unei suspiciuni privind imparțialitatea acesteia (…) față de informațiile apărute în spațiul public””.
Cererea de recuzare a fost analizată de colegul de complet al Ralucăi Moroșanu, judecătorul Bogdan Dari, și de o judecătoare din lista de permanență, Nicoleta Nolden, „despre care presa a raportat că a fost consilieră a lui Cătălin Predoiu”, notează Recorder, care afirmă că „Nolden este descrisă de numeroase surse din sistem ca fiind apropiată de Lia Savonea, șefa Înaltei Curți”.
„Datorită divergenței dintre judecătorii Dari și Nolden, primul considerând că solicitarea de recuzare trebuie respinsă, iar celălalt că trebuie admisă, a fost necesară intervenția unui al treilea magistrat. Astfel, a fost implicată Violeta Georgescu-Ashemimry, șefa secției I Penale, care a făcut parte din completul care l-a achitat pe Marian Vanghelie pentru abuz în serviciu și spălare de bani. Ashemimry a fost de aceeași opinie cu Nicoleta Nolden, ceea ce a condus la recuzarea judecătoarei Moroșanu”, adaugă Recorder.
„Poate crea un precedent periculos”
Recorder afirmă că dosarul „este unul simplu”, implicând verificarea măsurilor preventive într-un caz de trafic de droguri, dar „hotărârea poate crea un precedent periculos”.
„Acceptarea cererii de recuzare motivată de lipsa de imparțialitate a unui judecător, din cauza declarațiilor făcute public despre probleme din sistemul judiciar, poate fi utilizată și de alți apărători în orice alt dosar penal soluționat de Moroșanu”, scrie Recorder.
Publicația de investigație afirmă că „această hotărâre pare să aibă și un scop de intimidare subtilă din partea conducerii Curții de Apel București și a judecătorilor care ar putea vorbi public despre posibile ilegalități și abuzuri în instanță”.
Recorder reclamă că recuzarea Ralucăi Moroșanu „este în total contradicție cu decizia recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a condamnat România pentru încălcarea libertății de exprimare a fostului judecător Cristi Danileț”.
„Judecătoarea Moroșanu ne-a comunicat că prevederile legale nu îi permit să facă comentarii despre această hotărâre, însă a precizat că aceasta reprezintă singura recuzare admisă în cei 26 de ani de activitate juridică”, mai notează publicația.
Avocatul a afirmat că „nu este suficient să știm că magistratul este obiectiv”
Recorder menționează că motivarea deciziei de recuzare nu a fost încă publicată, însă are copia cererii depuse de Alexandru Turiga.
Potrivit publicației, avocatul a susținut că „nu este suficient să știm că judecătorul este impartial, ci trebuie să existe și o aparență de imparțialitate și obiectivitate în fața publicului”.
„Având în vedere informațiile din spațiul public, conform cărora percepția asupra unui inculpat sau asupra cauzei nu poate fi influențată de caracteristicile personale, subiective sau obiective ale judecătorului, iar deliberarea are loc la final, după analizarea tuturor elementelor de fapt și drept ale cauzei, această aparență de imparțialitate este esențială”, a scris avocatul în cererea de recuzare, citată de Recorder.