Deficitul de cont curent al României, reprezentând diferența dintre valutele care intră și ies din țară, a atins anul trecut peste 8% din PIB. Acesta este un semnal de avertizare, deoarece indică o presiune tot mai mare asupra monedei naționale, iar fără intervenția Băncii Naționale a României, leul se devalorizează.
Banca Națională a României (BNR) a publicat raportul anual privind balanța de plăți și poziția investițională internațională a țării, evidențiind un declin al situației externe a României. Conform raportului, deficitul de cont curent a ajuns la 28,9 miliarde de euro – echivalentul a 8,2% din PIB, față de 6,7% în anul anterior.
Astfel, această valoare se situează printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană și indică o problemă structurale gravă: economia României are un nivel de importuri mai mare decât cel al exporturilor către piețele externe.
Sursa: BNR
Este vorba în principal despre exportul și importul de bunuri, nu de servicii. Este o situație veche faptul că România exportă porumb și importă mălai, sau exportă grâu și importă aluat congelat. Acest fapt a condus la un deficit comercial extern pentru bunuri în valoare de zeci de miliarde de lei.
Pe de altă parte, România importă și exportă mai mult în domeniul serviciilor. Serviciile IT înregistrează un excedent, la fel și serviciile de transport. În privința turismului, românii cheltuiesc în continuare mult mai mulți bani în străinătate decât atrag turiștii străini în România.
Deficitul extern, un semnal de avertizare pentru poziția economică a României
Teoretic, contul curent reflectă relațiile economice ale României cu restul lumii, incluzând tranzacțiile comerciale, serviciile, fluxurile de venituri și transferurile internaționale.
Raportul BNR arată că principalii parteneri comerciali ai țării sunt Germania, Italia, Franța, Ungaria și Bulgaria. Deoarece România importă o proporție semnificativă de bunuri de la acești parteneri, se poate concluziona că economia românească se bazează pe finanțare externă pentru funcționare. Aceasta poate crea presiune asupra leului, ceea ce duce la deprecierea valutei naționale în raport cu alte monede. Cererea crescută pentru valută străină, în comparație cu cererea pentru moneda națională, poate conduce ulterior la scăderea cursului de schimb al leului.
„Totuși, acest impact negativ a fost temperat de influența favorabilă generată de creșterea exportului net de servicii de telecomunicații, tehnologia informației și informaționale, precum și de ușoara reducere a deficitului sectorului turistic”, a comunicat BNR.
Cum am ajuns aici?
Raportul BNR evidențiază principalele cauze ale deficitului extern:
- Majorarea importurilor și stagnarea volumei exporturilor;
- Deficitul balanței bunurilor a ajuns aproape de 33 de miliarde de euro, indicând o competitivitate scăzută a producției interne și o cerere internă ridicată;
- Veniturile din servicii au crescut mai puțin față de anul anterior, mai ales din cauza scăderii veniturilor din transporturi și servicii pentru companii;
În plus, datele BNR arată că sectorul public contribuie semnificativ la această deteriorare, în timp ce sectorul privat menține un echilibru relativ din punct de vedere extern.
Este posibil ca România să corecteze deficitul extern în timp util?
Redresarea deficitului de cont curent se bazează pe creșterea producției interne pentru a satisface cererea internă și pe dezvoltarea exporturilor unde există avantaje competitive, pentru a susține importurile.
„Din experiența mea, am făcut câțiva pași mici în direcția corectă, echilibrând bugetul și reducând deficitul bugetar. Însă, nu am implementat încă reforme majore”, a afirmat președintele UDMR, Kelemen Hunor, la Eveniment local.
Potrivit experților, pe termen scurt situația poate fi gestionată. Totuși, pe termen mediu, costurile de finanțare cresc, capacitatea de reacție la șocuri scade, iar cheltuielile trebuie ajustate inevitabil.
Este important de menționat că principalul pericol al deficitului extern îl reprezintă vulnerabilitatea economiei naționale. Statele cu deficite constante și datorii externe mari sunt mai expuse la fluctuațiile pieței și schimbări neprevăzute.
De asemenea, dacă investitorii străini își pierd încrederea și decid să retragă capitalul, această situație poate declanșa o „prăbușire bruscă” a fluxurilor de capital, având potențialul de a genera o criză valutară sau o recesiune profundă.
Opinia finală a BNR
Raportul BNR oferă o perspectivă optimistă, în ciuda anumitor vulnerabilități ale economiei naționale:
„Deși indicatorii în raport cu PIB și exporturi indică o dependență mai accentuată de finanțarea externă, profilul extern rămâne, conform evaluărilor Comisiei Europene, într-o zonă de risc moderat, cu vulnerabilități monitorizate, care nu depășesc pragurile de alertă, și cu un nivel adecvat al rezervelor care asigură soliditatea poziției externe.”
RECOMANDĂRI: