Într-o intervenție la Prima News, unde a discutat despre veniturile pe care le încasează, ministrul Economiei și ministrul interimar al Apărării Naționale, Radu Miruță (USR), a utilizat o formulare considerată discriminatorie, care nu ar trebui să aibă loc într-un dialog civilizat în societatea modernă, explică sociologul Gelu Duminică, într-un dialog cu HotNews.
Ministrul a fost întrebat dacă primește două salarii, ca parlamentar și ca ministru, și a confirmat: „Sigur, mai primesc de la Parlament, fiind și membru al Parlamentului. Se acordă salariu atât ca parlamentar, cât și ca ministru, conform legislației”, a explicat Miruță, la Prima News.
El a precizat că primește 12.000 de lei de la minister și 10.800 de lei de la Parlament. Ulterior, a revenit și a menționat că a făcut o greșeală, deoarece nu primește salariu de la Parlament. „Primească bani de la Parlament, dar sunt sume forfetare”.
Întrebat în aceeași emisiune și despre faptul că Parlamentul îi acoperă cazarea, ministrul USR Radu Miruță a spus:
„Am rămas în aceeași locație ca înainte. Nu am intenția de a mă muta, ca un nomad. Stau în același apartament din zona Iuliu Maniu, sector 6, și mă simt foarte confortabil acolo”, a declarat ministrul USR.
„Nici nu și-a dat seama, atât de profund este înrădăcinată această convingere”
Contactat de HotNews, sociologul Gelu Duminică afirmă că replica ministrului este atât de adânc înrădăcinată în cultura noastră, încât nu cred că politicianul și-a dat seama de impactul declarației sale.
„Este vorba despre judecăți și prejudecăți de care suntem conștienți sau nu. În mod logic, este o exprimare discriminatorie, care nu are loc într-un dialog constructiv și civilizat în societatea modernă. Sunt convins că domnul Miruță nu a realizat, atât de adânc este înrădăcinată această convingere. În sociologie, se numește prejudecată inconștientă. Indiferent de opinii, toți le avem”, explică expertul.
„Un stereotip discriminatoriu, profund peiorativ”
El consideră că un lider politic care utilizează astfel de expresii trebuie să-și asume public greșeala, pentru a evidenția „adâncirea răului în inconștient”.
„Domnul Miruță, ca ministru și reprezentant al Legislativului, ar trebui să transmită un semnal de responsabilitate și asumare. Într-o societate civilizată, o astfel de declarație sau comparație ar conduce la sancționare. În mod direct, o astfel de formulare, precum «nu ne mutăm ca evreul cu cortul» sau «ca afro-americanul cu cortul», reprezintă un stereotip discriminatoriu, profund peiorativ, care etichetează comunități întregi”, adaugă Duminică.
Expertul declară că speră ca ministrul să transforme această greșeală într-o lecție educațională.
Originea expresiei
„Pentru a clarifica, conform analizelor mele, care au durat ani de zile, această expresie provine din perioada sclaviei. Romii erau robi, fiind împărțiți în două categorii: sedentari și nomazi. Sedentarii lucrau în gospodării și pe teren, în timp ce nomazii erau, în principal, meșteri. În diverse meserii, precum aurari, argintari sau băieși, aceștia lucrau pentru a căuta aur în albiile râurilor, de unde își avea originea denumirea.
Nomadismul romilor în spațiul românesc, și anume expresia «a se muta ca țiganul cu cortul», era de fapt impus de stăpânitor. Meșteșugarilor romi, precum aurarii sau fierarii, le era extrem de importantă prezența în comunitate pentru dezvoltarea economică medievală a țării. În esență, toți aveau nevoie unii de alții pentru unelte și servicii, iar toate aceste comunități trebuiau să se deplaseze pentru a susține economia locală”, explică specialistul.
„Îndrumarea pentru domnul Miruță”
Sociologul afirmă că romii erau pedepsiți dacă refuzau să se mute.
„Mutarea nu era o alegere de sine stătătoare, ci o obligație impusă. Meșteșugarii plăteau taxe și aveau nevoie de autorizații sau erau forțați de a se muta sub amenințarea pedepselor fizice sau a vânzării separat de familie. Documentele istorice confirmă clar că această mobilitate forțată era o practică istorică, nu o simplă dorință. Ceea ce domnul Miruță a promovat prin cuvintele sale reflectă, de fapt, un stereotip despre romi ca fiind turiști liberi, ceea ce nu corespunde adevărului. Mutarea era de fapt o obligație impusă, nu o alegere. Așadar, recomand ca domnul Miruță să studieze mai aprofundat istoria pentru o înțelegere corectă și pentru a favoriza reconcilierea socială”, încheie Gelu Duminică.
