România atinge un nou nivel negativ al datoriei publice. Când statul are nevoie urgentă de fonduri pentru echilibrarea bugetului, se împrumută de la cetățeni.
În 2025, anul unei crize economice extinse, cu consecințe generale pentru întreaga țară, s-a înregistrat un record istoric al emisiunii titlurilor de stat de către Guvern. De asemenea, vecinii maghiari apelează masiv la titlurile de stat susținute de Guvernul Orbán, ajungând chiar să dețină averi personale mai mari decât PIB-ul Ungariei.
România și Ungaria se află în clasamentul nefericit al țărilor europene cu cel mai ridicat nivel al datoriei publice, procente mari din PIB fiind alocate acestei datorii. Însă, există și o diferență semnificativă: spre deosebire de vecini, care dețin o poziție importantă pe scena internațională și au acces la Casa Albă prin premierul Viktor Orbán, România rămâne în plan secundar pe plan geopolitic.
În 2024, aproximativ 13% din suma totală împrumutată de România provenea de la populație, un prag record la acea vreme, care a fost depășit în 2025.
Conform ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare (foto), în acest an românii au investit în cele 11 ediții FIDELIS peste 21 de miliarde de lei, stabilind un record pentru programul de titluri de stat al Ministerului de Finanțe.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Conform datelor oficiale, deținerea titlurilor de stat reprezintă 52% din PIB, față de doar 15% în perioada pandemică. Aceste subscrieri devin tot mai importante pe măsură ce nevoia de finanțare a statului crește.
Record istoric în 2025 – românii au investit peste 21 miliarde de lei în titluri de stat
Conform ministrului, cea mai populară emisiune în 2025 a fost în euro, pe 10 ani, ceea ce indică o preferință tot mai mare pentru stabilitate și randamente previzibile, cu plasamente pe termen lung.
Nazare a afirmat că 2025 a fost „cel mai bun an din istoria programului”. În cele 11 ediții FIDELIS din 2025, românii au investit peste 21 de miliarde de lei – un record pentru program.
Titlurile de stat Fidelis au debutat la Bursa de Valori București.
Un număr crescut de români devin acționari ai statului
Ministrul Finanțelor afirmă că rezultatele programului FIDELIS sugerează tot mai multă implicare a românilor, care preferă să fie, indirect, acționari ai statului.
„Prin plasarea economiilor în titluri de stat, românii își exprimă încrederea în România și în capacitatea statului de a oferi instrumente sigure de economisire. FIDELIS are potențialul de a atrage și mai mulți investitori pe termen lung. De asemenea, îmi doresc ca acest program să devină o opțiune tot mai relevantă pentru românii din diaspora, care caută modalități sigure de a investi acasă. România merită încrederea noastră”, afirmă Alexandru Nazare.
Statul își propune să colecteze 60 de miliarde de lei de la populație în 2026, prin emisiunile de titluri de stat Tezaur și Fidelis, bazându-se în continuare pe dobânzile atractive comparativ cu depozitele bancare, conform documentelor Ministerului de Finanțe.
În 2024, circa 13% din suma totală împrumutată de România (local și internațional) a provenit de la cetățeni, o cifră record la momentul respectiv, deja depășită în noiembrie același an. Statul a împrumutat în total aproximativ 32,7 miliarde de lei de la populație.
În 2025, guvernul a atras aproape 45 miliarde lei de la populație. Pentru 2027, obiectivul este de 70 de miliarde de lei
Pentru 2027, strategia de gestionare a datoriei publice prevede o țintă de 70 de miliarde de lei din finanțări provenite de la cetățeni, mai mult decât dublu față de 2024.
În cele 11 luni ale anului, guvernul a împrumutat de la cetățeni în 2025 aproape 44,6 miliarde de lei – circa 16-17% din totalul creditelor alocate pentru acoperirea deficitului anual. Aproape 20% din necesarul de finanțare este obținut de la populație, marcând un progres semnificativ față de anii anteriori, când acest procent nu depășea 3%.
Datoria externă a țării a depășit pentru prima dată pragul de 547 miliarde de lei
Cele mai recente date, de la sfârșitul lui noiembrie, indică o creștere a datoriei publice a României în iulie 2025 până la 1.070 miliarde de lei, reprezentând 58,9% din PIB, conform datelor Ministerului Finanțelor. Această majorare este cauzată de creșterea împrumuturilor pe termen mediu și lung, iar datoria externă a depășit pentru prima dată nivelul de 547 miliarde de lei.
Procentual față de PIB, datoria guvernamentală a crescut la 58,9%, de la 57,3% în iunie (PIB conform comunicatului INS din 10 octombrie 2025). În iulie 2025, datoria pe termen mediu și lung a urcat la 1.004,9 miliarde de lei, față de 975,2 miliarde în iunie, iar datoria pe termen scurt a ajuns la 65,19 miliarde lei, de la 64,62 miliarde în luna anterioară. Cea mai mare parte, 884,0 miliarde de lei, fiind reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile totalizau 166,6 miliarde de lei.
Titlurile de stat reprezintă 6% din totalul datoriei publice a României, față de 20% în Ungaria
Strategia Ministerului de Finanțe urmărește creșterea ponderii populației în totalul datoriei publice, ca sursă stabilă de capital în condițiile dobânzilor ridicate. Astfel, titlurile de stat de tip Tezaur și Fidelis reprezintă 6% din datoria totală a României, echivalentul a peste 67 miliarde de lei în august 2025. În contextul deficitului record, în 2025, titlurile Fidelis au fost emise lunar.
Există potențial de creștere pentru ponderea populației în datoria statului român, țara vecină Ungaria atingând un nivel de 20% pentru această componentă.
Succesul investițiilor în titluri de stat reflectă popularitatea lor, mai ales datorită dobânzilor peste cele ale depozitelor bancare. Aceste titluri se pot achiziționa la sediile Trezoreriei sau prin Poștă, iar banii astfel investiți contribuie și la consolidarea sistemului bancar, fiind introduși în sistem prin achiziție directă. Cererea crescută a fost determinată de randamentele mari și de regimul fiscal favorabil, titlurile neimpozabile fiind accesibile pentru populație.
Chiar dacă Ungaria are o proporție mare a datoriei publice în PIB, această politică face parte din strategia Guvernului Orbán de accelerare a dezvoltării economice. În plus, guvernul maghiar modifică legislația bugetară pentru 2026, pentru a evita procedurile parlamentare obișnuite, punând performanța economică și pe seama impactului războiului din Ucraina.
Deși nivelul de trai a scăzut în ultimii ani, maghiarii dețin averi personale mai mari decât PIB-ul țării, conform unui oficial al Băncii Naționale a Ungariei. Ponderea este ridicată în comparație cu standardele internaționale, economiile financiare și averea financiară netă ajungând la 114% din PIB până în iunie 2025, față de 82% în 2012.
Budapesta. Sursa Foto: Shutterstock
Creșterea averii a fost determinată în egală măsură de economiile financiare nete, medii anual, de 6% din PIB și de aprecierea valorii activelor financiare, explică Ádám Banai, director executiv al Băncii Naționale a Ungariei (MNB), în prezentarea raportului „Economii 2025”.
Prezentând raportul, Ádám Banai a subliniat că diferența majoră în compoziția averii financiare față de alte țări din regiune și UE constă în rolul dominant al titlurilor de stat. Proporția în portofolii a activelor mai riscante, precum acțiunile, rămâne mai redusă în țările mai dezvoltate, fiind mai mare pondere a titlurilor de stat.
Titlurile de stat deținute de maghiari însumează 19% din PIB-ul Ungariei
Proporția economiilor lichide a crescut considerabil din 2012, dar a devenit mai diversificată în ultimii ani: scădere a depozitelor, în timp ce fondurile de investiții și investițiile străine au crescut. Conform raportului MNB, stocul de titluri de stat deținut de populație a ajuns la 19% din PIB în 2024.
Ádám Banai a precizat că, în anul anterior, investitorii care au economisit în forinți au avut rezultate bune, ceea ce se aplică și pentru fondurile de acțiuni și titlurile de stat, ilustrând un impact pozitiv asupra stabilității economice și a creșterii.