Conform Constituției și legislației române, există două tipuri de referendum: unul la nivel național, pe care îl poate iniția președintele țării după consultarea Parlamentului – și trebuie să se aibă în vedere acest aspect – și care permite exprimarea opiniei poporului referitoare la probleme de interes național. De asemenea, există referendumuri de interes local, organizate în unitățile administrativ-teritoriale precum comune, orașe sau județe, a explicat Augustin Zegrean.
El a subliniat că legislația românească nu permite organizarea de referendumuri dedicate anumitor categorii profesionale.
„Din păcate, nu avem, cel mai probabil, referendumuri pe meserii. Așa ceva nu există în legislativul din România. Nu pot explica cum au avut în vedere cei de la Cotroceni să inițieze un asemenea referendum, deoarece nu este posibil, nu există fundament legal”, a precizat fostul președinte al Curții Constituționale.
Zegrean a explicat că nicio consultare a judecătorilor nu poate avea forma unui referendum și nu poate avea efectele dorite de șeful statului.
„Nu se poate întreba judecătorii dacă acționează din interes național sau personal. Dacă președintele dorește o consultare în rândul magistraților, aceasta nu poate fi considerată un referendum”, a afirmat el, amintind că „Consiliul Superior al Magistraturii asigură, în principal, independența justiției, iar pentru această cauză a fost înființat”.
Fostul președinte al Curții Constituționale a mai menționat că, conform legii, Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi revocat în totalitate.
„Pot fi revocați judecători sau membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, însă procedura este extrem de complexă și îndelungată. Conform estimărilor mele, eliminarea din funcție a unui judecător ar putea dura aproximativ un an”, a spus Zegrean, accentuând că „scoaterea de urgență a întregului Consiliu, așa cum sugerează președintele, nu este posibilă dacă se respectă legislația”.
In opinia sa, singura posibilitate ar fi modificarea legislației, ceea ce implică riscuri semnificative. „Nu pot anticipa consecințele”, a avertizat Zegrean.
Zegrean: Nicușor Dan, membru al CSM, conform Constituției, „dar fără drept de vot”
În legătură cu întâlnirea de la Cotroceni pe această temă, fostul președinte al CCR a menționat că „aceasta este informală, nu are bază legală și nu respectă prevederile Constituției”. El a reamintit că președintele României este, conform Constituției, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, însă „fără drept de vot”.
Întrebat dacă acțiunile președintelui pot fi considerate interferență politică în justiție, Augustin Zegrean a răspuns clar: „Președintele este o persoană politică, din câte știu eu. Atribuțiile sale sunt definite în Constituție. Poate face exact ceea ce este prevăzut în lege. Nimeni nu poate atribui președintelui alte atribuții decât cele stabilite de Constituție”.