Hărțuirea online, distribuirea de imagini intime fără consimțământ sau urmărirea digitală sunt considerate infracțiuni în Republica Moldova, conform unui act normativ ce va intra în vigoare în februarie 2026. Victimele vor beneficia de suport juridic și psihologic, iar făptuitorii riscă amenzi de până la 2.500 de euro sau detenție. HotNews a discutat cu deputata PAS de Chișinău, Marcela Adam, una dintre co-autoarele legii, despre acest act normativ, care marchează o premieră pentru Republica Moldova.
- Legea introduce termenul de „dimensiune digitală a violenței”, definită ca acte de agresiune realizate prin intermediul tehnologiilor informaționale sau comunicațiilor electronice;
- Noua legislație prevede că agresorii sunt obligați să elimine conținutul abuziv și li se poate restricționa accesul la tehnologie.
- Violența online va fi sancționată cu amenzi între 37.000 și 50.000 de lei moldovenești (până la 2.500 de euro), ore de muncă în folosul comunității sau chiar până la doi ani de închisoare.
– Ne puteți explica ce reprezintă violența online sau digitală conform acestei legi?
– Marcela Adam: Este pentru prima dată în Republica Moldova, în 2025, când a fost aprobat un pachet de legi care incriminează violența împotriva femeilor și, în mod special, violența digitală. În acest context, violența digitală este definită ca o formă de agresiune cauzată prin mijloacele tehnologiei informaționale și comunicații electronice.
– Este posibil să vorbim despre violență nu doar împotriva femeilor, ci în general în mediul online, sau această definiție se referă mai mult la hărțuire împotriva femeilor?
– Deci, violența digitală sau, după cum am menționat, agresiunea realizată prin mijloacele tehnologice, include diverse manifestări: hărțuire, intimidare, urmărire, amenințări, distribuirea conținutului intim fără acord. În special, consimțământul reprezintă un element esențial: dacă nu există consimțământ pentru distribuirea unor poze sau imagini private, deja vorbim despre o formă de violență digitală. Toate aceste manifestări sunt încadrare în conceptul general de violență digitală.
„În cadrul Uniunii Europene, fenomenul a fost tratat cu cea mai mare seriozitate”
– Vorbiți și despre amenințările din comentarii de pe rețelele sociale, deoarece adesea ajungem de la un subiect la atacuri personale.
– Exact. La fel, da.
– Este un fenomen tot mai frecvent în mediul online de înțeles în Republica Moldova?
– Da, consider că această problemă nu este specifică doar pentru Moldova; este o problemă la nivel global. În mod deosebit în spațiul european, această chestiune a fost tratată cu maximă seriozitate. Au fost stabilite direcții clare pentru reducerea riscurilor și pentru protecția victimelor.
În contextul aspirațiilor europene, legislația națională trebuie să fie ajustată și armonizată cu standardele europene. Fenomenul violenței împotriva femeilor și al violenței domestice sunt cunoscute de mult timp. În fiecare an, se desfășoară campanii de conștientizare, se sensibilizează opinia publică și se promovează prevenirea diverselor forme de violență. Însă, în ultimii ani, agresiunea în mediul online devine din ce în ce mai răspândită și cauzează îngrijorare.
— Spre deosebire de violența fizică, deja reglementată în legislație, violența digitală nu era definită în lege până acum. Acum, este prioritară crearea unui mediu online mai sigur pentru toți, deoarece vulnerabilitatea afectează toate categoriile de persoane, indiferent de gen.
Se află în centrul campaniei de 16 zile de activism împotriva violenței de gen, cu accent pe protejarea femeilor și fetelor, statisticile indicând că acestora le revin cele mai multe forme de violență. Totodată, nu trebuie omis că și bărbații și băieții pot fi victime ale agresiunii, motiv pentru care componentele de sprijin trebuie să fie accesibile pentru toți.
– Confirmați dacă noțiunea de cyberbullying intra aici?
– Da, reprezintă o formă de violență. În legislația actuală, Legea 252, sunt prevăzute mecanisme de incriminare și protecție împotriva violenței digitale, inclusiv răspunderea penală pentru astfel de fapte.
Aceste acțiuni sunt sancționate penal și includ hărțuire, amenințări, distribuirea fără acord a materialelor sau imaginilor intime. În plus, urmărirea online (stalking-ul) constituie o infracțiune nouă, reglementată legal.
Persecutarea sau stalking-ul presupune urmărire repetată sau contact continuu, menită să intimideze, atât online, cât și offline, provocând teama și anxietate victimelor. Aceste forme de agresiune au consecințe psihologice semnificative: anxietate, frică, nervozitate, care trebuie să fie atent monitorizate și gestionate.
„La început, chiar și polițiștii sau procurorii aveau uneori neîncredere, influența stereotipurilor”
– Deseori, aceste infracțiuni sunt comise de pe conturi false. Dacă victima nu cunoaște identitatea autorului, sunt posibile mecanisme cu poliția pentru identificare?
– Implementarea acestor mecanisme depinde de capacitatea și resursele instituțiilor abilitate, care pot determina identitatea prin urmele digitale lăsate. Chiar dacă un profil fals este creat de pe același dispozitiv, există elemente tehnice ce pot fi analizate pentru identificare.
– Se va impune și evaluarea de către specialiști psihologi pentru a certifica impactul asupra victimei, în cazul violenței domestice sau digitale?
– Da, este important să consolidăm cadrul legislativ pentru sprijinirea victimelor și sancționarea agresorilor. În 2021, Republica Moldova a ratificat Convenția de la Istanbul, orientată spre prevenire, combatere și protecție, și a fost creată Agenția Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și în Familie.
Agenția coordonează eforturile multiplelor instituții implicate și organizează campanii de sensibilizare, oferind suport și informare despre serviciile disponibile, inclusiv linia roșie și centre de asistență.
— S-au deschis centre specializate pentru victime, unde se oferă asistență medicală, psihologică și juridică, evitând astfel reluarea traumei. În 2023, a fost extinsă rețeaua de centre în țară, facilitând sprijinul integrat pentru victime.
— Creșterea numărului de cazuri raportate indică încrederea sporită a victimelor în instituții și arată o dată în plus importanța consolidării sistemului de protecție.
— Fenomenul violenței este răspândit, dar adesea nereportat din cauza prejudecăților și a lipsei de încredere în autorități. Progresul legislativ și serviciile specializate contribuie la schimbarea acestei situații.
„Agresorul profită uneori și obligă victima să împărtășească locația sa”
– În baza noii legi, care va intra în vigoare în februarie 2026, o persoană agresată pe rețelele sociale, de exemplu, prin jigniri repetate, poate sesiza autoritățile în legătură cu violența online?
– Sunt multiple forme. A fost cazul contului „CarVertical”, unde fără consimțământ au fost distribuire și discutare de poze denigratoare, trucate, deepfake-uri. Multe persoane urmăreau aceste aplicații, ceea ce constituie o formă de agresiune.
Într-un exemplu public, o persoană a anunțat că este urmărită și persecutată de partener și a sesizat poliția. Adesea, agresorul urmărește victima via dispozitivele electronice, prin aplicații de localizare sau alte metode, pentru a exercita control psihologic.
Conform noii legi, autorii acestor fapte sunt obligați să elimine conținutul abuziv, să șteargă comentariile negative și să nu folosească tehnologii pentru intimidare sau control. Restricțiile includ și reducerea accesului la anumite aplicații sau dispozitive pentru prevenirea recidivei.
Forma de violență digitală poate fi similară celei offline, inclusiv în componenta economică, unde agresorul controlează finanțele și accesul la conturile bancare. Toate aceste acte sunt incriminate penal, iar sancțiunile pot varia de la amenzi considerabile la închisoare, pentru a descuraja astfel de comportamente agresive.