O procuroră a declarat luni, în cadrul discuțiilor de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, că, în anul 2017, a fost delegată la DNA, unde a gestionat dosare de corupție de amploare, cu impact mediatic, obținând condamnări în instanță, însă, ulterior, situația s-a schimbat.
Laura Deriuș, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1, a confirmat problemele semnalate în documentarul Recorder „Justiție Capturată”, referitoare la schimbarea completurilor de judecată în dosarul de corupție al fostului primar Marian Vanghelie, precum și modul în care personalul din conducerea Direcției Naționale Anticorupție „influențează” activitatea procurorilor.
„Sunt din 2004 în magistratură. Până în 2017 am activat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1. Începând cu 1 februarie 2017, am fost delegată la DNA. Data de 1 februarie 2017 îmi rămâne foarte bine în memorie, deoarece coincide cu adoptarea Ordonanței 13. În DNA am lucrat inițial în segmentul judiciar și, ulterior, la Secția II, adică pentru urmărire penală. În această instituție, am intervenit în cauze cu impact mediatic, în dosare în care am obținut sentințe de condamnare, iar procesul părea că urmează aspectele învățate în facultate”, a explicat procuroarea, în cadrul întâlnirii dintre președintele țării și magistrații care au discutat transparent despre problemele din justiție, semnalate în cercetarea Recorder.
„De o vreme, situația s-a schimbat. Acest fapt poate fi observat din conținutul hotărârilor judecătorești, care creează un climat de nesiguranță pentru magistrați, deoarece, pe baza acestor hotărâri, se pot pierde funcțiile în magistratură sau pot fi revocați din DNA”, a menționat Deriuș, conform Agerpres.
Dosarul Vanghelie
Printre cauzele în care a fost implicată ca procuror de ședință se află și dosarul fostului primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, iar Laura Deriuș afirmă că informațiile Recorder despre modificările frecvente ale judecătorilor sunt exacte.
„Am făcut referire la o cauză judiciară definitivă, care a fost în atenția publicului, respectiv dosarul Vanghelie. Am intervenit în acest dosar în perioada 2018-2021, până la emiterea sentinței. Informațiile prezentate public sunt reale. De asemenea, în faza de judecată în fond, s-au schimbat patru completuri de judecată, iar noi, procurorii, am fost puși în postura de simpli observatori, fără posibilitatea de a interveni. Am transmis repetition mesaje către conducerea Direcției și către șeful Secției judiciare, referitoare la aspecte care nu erau în regulă”, a afirmat procurorul.
„Este deosebit de îngrijorător faptul că hotărârile, în special deciziile penale, conțin elemente care diferă de normele de drept cunoscute, ceea ce poate duce la arbitrar”, a explicat Laura Deriuș.
De asemenea, ea a menționat că, după transferul de la Secția judicială la Secția de urmărire penală a DNA, a avut un conflict cu conducerea instituției, legat de modul în care a fost condusă o anchetă în cazul Vanghelie.
„În 2023, am solicitat șefului Direcției să fiu repartizată la secția de urmărire penală. Am fost desemnată într-un dosar complex, cu 56 de suspecți, pentru care am analizat 80 de volume. În momentul în care am fost extrasă din cauză, aceasta avea deja 300 de volume. Cu toate acestea, conducerea colegiul a insistat ca eu să părăsesc acest dosar, fără a-mi explica motivele. Am transmis semnale către superiori, dar răspunsurile nu au fost clare. Ulterior, am fost supusă unei proceduri de revocare din DNA, care include și audierea în fața Secției de procurori a CSM”, a relatat Deriuș.
„Toți membrii Secției de procurori au unanim apreciat că motivele revocării prezentate în raport erau nefondate. Cu toate acestea, decizia de revocare a fost luată de șeful Direcției, ignorând aceste considerente”, a adăugat procurorul.
Implicarea șefului DNA în alte dosare
Laura Deriuș a povestit, în fața președintelui Nicușor Dan, un alt episod în care șeful Secției de la DNA i-a cerut să-i trimită, înainte de trimiterea în instanță, cererile pentru autorizarea interceptărilor, într-un dosar în care persoanele cercetate aveau legături cu procurorul-șef Marius Voineag.
„Într-un alt caz, eu, cunoscând conexiunile dintre persoanele cercetate și șeful Direcției, am evitat inițial să emit mandate de interceptare, pentru a proteja corectitudinea anchetei. În momentul în care am primit ordinul să trimit cereri către judecător, am ales să nu îl respect, întrucât consideram că situația implică riscuri legale. Mi-am prezentat decizia și am solicitat o investigație internă. Ulterior, am făcut o cerere pentru emiterea mandatului de percheziție, care a fost aprobat de judecător în termen legal. Însă, am fost confruntată cu întrebări intimidante”, a afirmat Laura Deriuș.
Președintele Nicușor Dan a avut luni, la Palatul Cotroceni, întrevederi cu magistrați dispuși să discute public despre problemele din Sistemul Justiției.
Discuțiile au inclus reprezentanți precum Daniel Ungureanu – procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Liviu Cîrneciu – judecător la Tribunalul Covasna, Mihai Cătălin Constantin – judecător la Curtea de Apel Ploiești, Dragoș Călin – judecător la Curtea de Apel București și președinte al Asociației Forumul Judecătorilor, Bogdan Pîrlog – procuror militar și Alinel Bodnar – judecător la Tribunalul București.
Laura Deriuș a fost, de asemenea, prezentă la aceste întâlniri cu oficialii statului.
Printre problemele evidențiate de participanți se află necesitatea urgentă a reformei legislative a Justiției din 2022, existența unui „sistem” restrâns în vârful ierarhiei, în special la ICCJ și CSM, apropierea unor magistrați de actori politici, precum și abuzurile Inspecției Judiciare împotriva magistraților incomozi.