Într-o analiză publică, Haliti afirmă că, de peste trei decenii, romii din România sunt reprezentați în Parlament de aceeași structura politică, fără competiție autentică și fără posibilitatea de schimbare prin vot. Potrivit acestuia, această situație contravine principiilor democratice asumate de România după 1989.
„România tocmai a încheiat un an electoral intens, care a lăsat mulți alegători mai neliniștiți decât împăcați. În astfel de perioade, când cetățenii sunt evident exasperați de status quo și așteaptă o schimbare reală, democrațiile sunt puse la încercare prin modul în care funcționează cu adevărat puterea. În acest context, modul de reprezentare politică a romilor reflectă o poveste mult mai amplă despre România însăși.
Nu este doar despre comunitatea romă, ci evidențiază un caz extrem care exprimă clar ceea ce toți cetățenii reclamă cu voce tare despre deficiențele din țară: alegerile nu exercită o influență autentică pentru că nu există o transformare reală, politicienii nu sunt preocupați de gestionarea fondurilor publice și de nivelul de ipocrizie devenit insuportabil”, transmite Haliti într-un comunicat.
Un singur reprezentant, indiferent de voturi
Potrivit legislației în vigoare, minoritatea romă beneficiază de un loc reserved în Parlament. În practică, spune Haliti, accesul la acest mandat este controlat de o singură organizație, care funcționează formal ca ONG, dar acționează ca un partid politic fără concurență electorală reală.
„Alegerile legitimează de fapt reprezentanți deja stabiliți de sistem. Chiar și cu un număr extrem de redus de voturi, mandatul este garantat”, susține vicepreședintele Fundației Roma for Europe.
Datele electorale indică o scădere constantă a sprijinului: de la aproximativ 80.000 de voturi în anii ’90, la numai 13.881 de voturi la alegerile parlamentare din 2024. În condițiile unei populații rome estimate la circa două milioane de persoane, susținerea electorală este sub 1%.
„Astfel, cum funcționează de fapt democrația pentru cea mai numeroasă minoritate europeană, comunitate cu cel mai mare număr de membri în România, comparativ cu alte țări membre ale UE? Răspunsul este: ca în perioada epocii lui Nicolae Ceaușescu. De peste treizeci de ani – adică de mai mult decât perioada regimului lui Ceaușescu – romii din România sunt reprezentați de aceeași structură politică, protejată de un sistem cu partid unic și finanțată din fonduri publice din 1992 încoace. Deși alte segmente ale politicii românești au suferit schimbări, această situație a rămas neschimbată. Pentru romi, reprezentarea a rămas fixă, izolată de presiunea electorală și efectiv permanentă.
Pur și simplu, comunitatea romă nu are posibilitatea de a alege cine îi poate reprezenta ca minoritate. Accesul la scaunul parlamentar rezervat romilor este de fapt monopolizat de o singură organizație, care nu chiar funcționează ca un partid politic, ci ca un ONG. Sistemul de tip comunist, monopolist, este construit atât de cinic încât alegerile legitimează de fapt reprezentanții deja desemnați de sistem. Ei ar ajunge în Parlament chiar și dacă ar obține un singur vot, efectiv”, adaugă acesta.
Finanțare publică de milioane de euro, indiferent de susținere
Un alt aspect criticat îl reprezintă finanțarea de la bugetul de stat. Conform datelor citate, organizația care deține exclusiv dreptul de reprezentare a comunității rome primește anual fonduri din bugetul public, în funcție de dimensiunea oficială a minorității, nu în funcție de rezultatele electorale.
Doar în anul 2024, suma alocată a fost de 38,1 milioane de lei, echivalent cu aproximativ 7,6 milioane de euro.
„Supraviețuirea politică nu depinde de voturile romilor, ci de structura instituțională”, afirmă Haliti.
Nereguli semnalate de Curtea de Conturi și OLAF
Controversele vizează și modul în care au fost cheltuiți fondurile publice. Curtea de Conturi a României a identificat în mai multe rânduri cheltuieli ilegale sau nejustificate, recuperate ulterior prin litigii. La nivel european, OLAF a anchetat proiecte de incluziune a romilor, estimând prejudicii de milioane de euro, cazuri fiind trimise în urmărire penală.
„Și aici există probleme. Curtea de Conturi a României a constatat în mod repetat cheltuieli publice ilegale sau nejustificate legate de activități care implică structura reprezentativă exclusivă a romilor, cu banii recuperați doar după litigii lungi. La nivel european, OLAF, biroul antifraudă al UE, a investigat proiecte de incluziune a romilor, estimând utilizarea abuzivă a fondurilor în valoare de milioane de euro și trimis cazurile spre urmărire penală – dar fără o decizie publică clară ulterior”, explică Haliti.
În lipsa unor alternative democratice, mulți cetățeni romi aleg să nu participe la vot sau își investesc încrederea în alte formațiuni politice. Haliti avertizează că partide de extremă dreaptă, recunoscute pentru poziții anti-minoritare, înregistrează rezultate semnificative în unele comunități rome.
„Aceasta nu înseamnă că romilor nu le mai pasă de democrație, ci că și-au pierdut încrederea în un sistem care nu se poate reformă”, conchide analiza.
Controverse recente și acuzații de incompatibilitate
Se amintește și un episod recent, în care reprezentantul romilor a fost revocat din poziția de președinte al Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților, în urma unor declarații publice considerate incompatibile cu atribuțiile funcției, inclusiv în raport cu drepturile comunității LGBT.
De asemenea, acesta afirmă că responsabilitatea nu revine comunității rome, ci clasei politice din România, care ar fi permis timp de decenii un sistem fără competiție. În opinia sa, deschiderea spre alegeri reale, liste cu candidați diverși și lideri înlocuibili ar întări democrația țării, nu ar slăbi-o.
„Privind comparativ, inconsecvența este evidentă. În țările vecine, minoritățile naționale precum românii din Ungaria sau Serbia aleg reprezentanți prin alegeri directe, liste concurente și conducere înlocuibilă. România susține aceste standarde pentru cetățenii săi din afara țării, dar le refuză pentru comunitățile rome de acasă”, avertizează Haliti, concluzionând că această situație afectează nu doar reprezentarea minorității, ci și credibilitatea democrației românești în ansamblu.