Judecătorii Curții Constituționale s-au întrunit duminică, de la ora 13:00, pentru a analiza constituționalitatea legii care stabilește majorări ale vârstei de pensionare a magistraților și reducerea pensiei de serviciu.
CCR a amânat decizia privind legea pensiilor speciale ale judecătorilor și procurorilor pentru ziua următoare.
O nouă pauză în ședința CCR, la scurt timp după reluarea dezbaterilor
Păpușii judecători Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc, propusi de PSD, și Mihaela Ciochină, numită de fostul președinte Klaus Iohannis, au părăsit din nou sala de ședințe, conform unor surse HotNews.
Ședința CCR a fost reluată după o pauză de circa 15 minute, pentru a continua dezbaterile referitoare la legea pensiilor speciale ale magistraților.
Pauză după 45 de minute de la începerea sesiunii
Judecătorii Curții Constituționale au luat o pauză din ședința dedicată legislației privind pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor, după ce au început discuțiile cu 45 de minute în urmă.
A început sesiunea CCR în care va fi decisa validitatea legii privind pensiile speciale ale magistraților.
***
La ora 13:00, cei nouă judecători urmează să pronunțe hotărârea asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva proiectului de lege adoptat de guvernul Bolojan prin asumarea răspunderii în Parlament.
CCR s-a reunit din nou după ce, pe 10 decembrie, a decis amânarea unei hotărâri asupra proiectului legislativ. În același interval, România a fost martoră la proteste în stradă, declanșate după dezvăluirile Recorder despre justiție.
Distribuția voturilor din ultima ședință
Judecătorii care analizează legislația pensiilor magistraților sunt aceiași care, cu o votare de 5 la 4, au respins în octombrie prima versiune a legii. Aceasta a fost contestată la CCR de către Înalta Curte, condusă de judecătoarea Lia Savonea.
Inițial, potrivit informațiilor HotNews, cei cinci judecători care au votat pentru declararea neconstituționalității legii au fost: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Marian Busuioc.
Cei patru judecători care au avut opinie contrară și au considerat legea constituțională au fost: Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș.
La acea vreme, decizia s-a bazat pe motive de formă, nu de fond. Mai precis, cei cinci judecători au stabilit că Guvernul trebuia să aștepte 30 de zile pentru avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de a adopta legea prin procedura asumării răspunderii.
Cunoaștere despre cei nouă judecători ai CCR:
- Simina Tănăsescu, președinta CCR – fost profesor la Facultatea de Drept a Universității din București. În urma alegerii lui Klaus Iohannis a devenit consilier prezidențial, iar în 2019 a fost numită membru al CCR de către președintele Klaus Iohannis. În iulie 2025, a fost aleasă președinte al CCR pentru un mandat de trei ani.
- Gheorghe Stan – fost procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) înainte de a fi numit în 2019 în CCR, din propunerea PSD.
- Cristian Deliorga – judecător CCR din 2019, numit de Senat la solicitarea PSD. A activat ca procuror în județul Constanța între 1982 și 2006, ulterior devenind judecător, fiind cunoscut pentru pronunțarea sentinței de condamnare a lui Mircea Băsescu.
- Laura-Iulia Scântei – anterior notar și deputat liberal, numită în 2022 de Senat în funcția de judecător CCR, la solicitarea PNL.
- Bogdan Licu – magistrat CCR din 2022, propus de PSD. A ocupat diverse funcții în sistemul judiciar, precum vicepreședinte al CSM, adjunct al procurorului general, și alte poziții importante.
- Mihaela Ciochină – numită în 2022 de președintele Klaus Iohannis. Înainte, a fost consilier prezidențial și a lucrat la Senat, cu mai multe poziții administrative.
- Marian Busuioc – numit în CCR de către Senat, propus de PSD. Are experiență în funcții de conducere în instituții precum Curtea de Conturi, Ministerul Dezvoltării și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
- Csaba Asztalos – fost membru și președinte al CNCD, activ din 2002, numit în CCR în 2025, susținut de UDMR. A fost și consilier în domeniul combaterii discriminării.
- Dacian Cosmin Dragoș – profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, numit de președintele Nicușor Dan. A avut atribuții de președinte al CNETID, dar a demisionat în 2017, ca protest.
Principalele aspecte ale legislației care modifică pensiile magistraților
Legea pentru care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament, în dată de 2 decembrie, introduce o diferență majoră față de versiunea anterioară respinsă de CCR în octombrie, și anume, perioada de tranziție extinsă la 15 ani, față de 10 ani anterior.
- Proiectul stabilește ca pensia să ajungă la 70% din ultimul salariu net, acolo unde în forma anterioară era 80%.
- Perioada de tranziție s-a mărit de la 10 la 15 ani, astfel că magistrații vor putea ieși la pensie la 65 de ani peste această perioadă.
- Vârsta de pensionare va crește progresiv câte un an pe an, până în 2042, când toți magistrații vor putea ieși la pensie la 65 de ani.
- Cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă.
- Magistrații pot beneficia de pensionare anticipată dacă au 35 de ani vechime, cu penalizare de 2% anual pentru vârsta sub 65 de ani.
Astfel, în prezent, pensia de serviciu provine 80% din ultimul salariu brut.
Premierul Bolojan și-a asumat răspunderea pentru legea pensiilor magistraților în data de 1 septembrie. În 20 octombrie, CCR a respins legea pentru motivul lipsei avizului de la Consiliul Superior al Magistraturii.
ICCJ acuză legiferarea la CCR: „Discriminare gravă față de independența justiției”
Ca motivare, ICCJ susține că modificările aduse de Guvernul Bolojan „discrimină judecătorii și procurorii față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă standarde internaționale, afectează brutal independența justiției, elimină efectiv pensia de serviciu pentru magistrați, și contravin jurisprudenței Curții de Justiție a UE și CEDO”.
Instanța supreme mai afirmă că legea conține formulări ambigu și lacune normative, incompatibile cu standardele de calitate și predictibilitate ale unui stat de drept.
„Legea creează discriminare evidentă între diversele categorii de pensii de serviciu, fiind extrem de defavorabilă judecătorilor și procurorilor, având plafon de 70% din salariul net, în timp ce alte cele beneficiază de limite mult mai mari, situate peste 80%. Discriminarea este clară și nejustificată, raportată la explicațiile din expunerea de motive”, a afirmat Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al ICCJ.
CSM a emis aviz negativ: „Guvernanții nu și-au cerut scuze pentru această situație”
Legea a primit în 27 noiembrie aviz negativ consultativ de la Consiliul Superior al Magistraturii.
Președinta CSM, Elena Costache, a declarat în ședința că magistrații au fost „supuși unei campanii de denigrare și ură, influențând opinia publică într-un mod extrem de negativ”.
Ea a menționat că activitatea CSM s-a desfășurat în condiții fără precedent, menționând legăturile cu perioadele din 2018-2019, în contextul modificărilor legislației justiției.
Costache a afirmat că „justiția a devenit principalul subiect de discuție în această țară, fiind tratată precum o problemă ce trebuie scoasă din cadrul sistemului democratic, iar fără soluționarea acesteia, drumul european al țării va fi îngrădit”.
„Nu am urmărit privilegii sau beneficii personale, ci am luptat pentru apărarea independenței justiției, esențială pentru cetățean și pentru credibilitatea sistemului juridic”, a încheiat ea.
(…) Conducătorii care au inițiat această situație nu au ieșit încă public să explice adevărul și nu și-au cerut scuze în opinia mea.”