Deficitul bugetar a înregistrat o reducere la 11 luni din anul 2025 comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Deși conform bugetului stabilit la începutul anului ar fi trebuit să scadă semnificativ mai mult, realitatea indică o diminuare de doar 0,7% din PIB. Astfel, s-au observat unele schimbări neașteptate, chiar și în perioadele de sărbători. Însă, mai important decât faptul că s-a redus deficitul este modul în care s-a realizat această scădere. Analiza cifrelor din execuția bugetară de către Gândul evidențiază situația în forma sa brută, fără interpretări politice. Concluzia clară este că singurele cheltuieli care au înregistrat diminuări sunt cele cu investițiile, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au crescut semnificativ.
Reducerea deficitului bugetar poate fi atribuită, în principal, a trei factori: majorarea veniturilor la buget (creșteri de taxe, încasări sporite), reducerea cheltuielilor sau creșterea Produsului Intern Brut. Prin creșterea PIB, chiar și un deficit similar cu cel din 2024 va reprezenta o proporție mai mică în bugetul anual.
Așadar, care sunt principalele cauze ale reducerii deficitului bugetar?
Primul impuls este să atribuim acest lucru creșterii taxelor.
Este deficitul mai mic datorită creșterii TVA? Răspuns: NU. Încasările din TVA au crescut cu doar 11% în primele 11 luni ale anului, în condițiile în care inflația aproape de 10% a generat deja o creștere automată a încasărilor. În plus, în aceeași perioadă a anului trecut, cu TVA de 19%, sumele colectate din această taxă au crescut cu 15%.
Reducerea deficitului prin creșterea generală a taxelor? NU. Veniturile fiscale ale guvernului, din taxe și impozite, au crescut cu circa 10%. De ce este clar că nu este doar această cauză? Pentru că, fără toate majorările de taxe, veniturile au avut o creștere de 16% față de aceeași perioadă a anului 2024.
Datele privind execuția bugetului general consolidat al României pe partea de venituri (ianuarie-noiembrie 2025 vs. aceeași perioadă din 2024)
Toate cifrele sunt actualizate și publicate lunar de Ministerul de Finanțe.
Dacă reducerea deficitului nu se datorează creșterii veniturilor, poate fi cauzată de scăderea cheltuielilor. Să verificăm.
Cheltuielile cu salariile au crescut cu 4%, deci nu contribuie la scădere.
Cheltuielile cu pensiile au crescut cu 12%, astfel că și de aici nu rezultă reducere.
Cheltuielile pentru bunuri și servicii au crescut cu 5%, deci nu explică reducerea deficitului.
Atunci, de unde a venit reducerea?
Este vorba de cheltuielile pentru investiții din bugetul de stat. Cheltuielile de capital, potrivit execuției bugetare, au scăzut cu 6%, de la 54 miliarde lei la 51 miliarde lei.
În plus, cheltuielile cu subvențiile au avut o scădere naturală, după eliminarea plafonării energiei, ceea ce a redus costurile cu aproximativ 4 miliarde lei în 2024.
Pe partea de cheltuieli, s-au înregistrat însă creșteri la dobânzi, care au explodat. Creșterea față de anul anterior ajunge la 38%, implicând o cheltuială suplimentară de circa 14 miliarde lei (aproximativ 3 miliarde euro), plătite din buget pentru servicingul datoriei publice.
Datele privind execuția bugetului general consolidat al României pe partea de cheltuieli (ianuarie-noiembrie 2025 vs. aceeași perioadă din 2024)
În concluzie, analiza cheltuielilor din primele 11 luni ale anului 2025 relevă reducerea investițiilor și creșterea cheltuielilor cu dobânzile. În economie, este cunoscut că în perioade de răcire economică, guvernele reduc taxele și alocă fonduri pentru investiții și consum pentru a sprijini economia. În cazul actual, guvernul Bolojan acționează invers, majorând taxele și diminuând cheltuielile pentru investiții și consum.
SUGESTII ALE AUTORULUI: