Președinta Curții de Apel București (CAB) a declarat, luni, într-un comunicat, că în cadrul instanței au fost înregistrate 361 de modificări ale componenței completurilor de judecată în ultimii trei ani, iar situația centralizată „ilustrează faptul că toate aceste ajustări au avut cauze obiective, prevăzute de lege și sunt normale pentru funcționarea unei instanțe de acest nivel, care operează cu un personal de 218 judecători”.
Comunicatul semnat de Liana Arsenie intervine la aproape o lună după difuzarea documentarului Recorder „Justiție capturată”, despre care președinta CAB afirmă că „ignoră dimensiunea statistică și prezintă excepționalul ca fiind regulă, generând suspiciuni nefondate, compromisuri ale credibilității instanței, o emoție publică artificială și periculoasă pentru statul de drept”.
Motivele invocate pentru schimbările în componența completurilor
Conform informațiilor centralizate de CAB, motivele care au stat la baza celor 361 de ajustări ale completurilor în ultimii trei ani sunt următoarele:
- pensionări și degrevări anticipate ale judecătorilor – 55 de cazuri;
- promovări în carieră – 53 de situații;
- integrarea judecătorilor noi în secții – 144 de cazuri;
- degrevări totale sau parțiale pentru judecători, în special pentru a gestiona complexitatea cauzelor, alte motive – 41 de cazuri;
- relansarea activității după concedii de maternitate sau alte situații – 48 de cazuri;
- detașări – 20 de cazuri (11 ca urmare a promovărilor în cadrul concursurilor, 9 în alte instituții din cadrul sistemului judiciar).
Cabinetul a oferit și o „interpretare” a acestor date, afirmând că integrarea judecătorilor nou-veniți în secții (39,9% dintre cele 361 de cazuri) „reprezintă cauza principală a modificărilor și reflectă ocuparea posturilor vacante, stabilizarea personalului și aplicarea regulilor de repartizare echitabilă a muncii”.
Referitor la pensionările și degrevările anticipate ale judecătorilor (15,2%), CAB precizează că „aceste situații sunt inevitabile, fiind determinate de încetarea mandatului și necesitatea reorganizării completei de judecată”.
De asemenea, cele 53 de promovări (14,7%) sunt considerate o „consecință firească a concursurilor de promovare și a dreptului la avansare în carieră, fiind schimbări care rezultă din cadrul legal, fără a fi discretionare”.
În privința reluării activității după concedii de maternitate sau alte situații similare, reprezentând 13,3% din cazuri, CAB subliniază că „aceste ajustări țin de protecția drepturilor sociale, continuitatea carierei, respectarea legislației muncii și statutului judecătorului”.
Cu privire la degrevarea totală sau parțială în funcție de complexitatea cauzelor, și alte motive, reprezentând 11% din situații, CAB afirmă că „modificările au avut rolul de a adapta completurile la complexitatea dosarelor, prevenind prescripția în cazurile penale, blocajele și prelungirea excesivă a proceselor”.
„Analiza celor 361 de modificări ale componenței comisiilor în ultimii trei ani demonstrată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale, derivând din dinamica resursei umane, îndeplinirea obligațiilor legale, drepturile profesionale și sociale ale judecătorilor, precum și cerințele de management judiciar”, menționează comunicatul semnat de președinta CAB.
Președinta CAB despre „pretinsa investigație jurnalistică” a Recorder
Liana Arsenie susține că „prezentarea realizată de jurnaliștii de la Recorder detașează aceste date de context, ignoră dimensiunea statistică și exprimă excepționalul ca fiind regulă, generând suspiciuni neîntemeiate, compromiterea credibilității instanței, o emoție publică artificială și periculoasă pentru statul de drept”.
„În cadrul reportajului «Recorder» se afirmă că soluțiile în dosarele de corupție ar fi fost influențate prin modificarea componenței completurilor. În realitate, conform datelor statistice, această acuzație nu este susținută de probele obiective și de cadrul legal. Analiza situației reale arată că majoritatea dosarelor (peste 86%) erau deja prescrise atunci când au ajuns la Curtea de Apel București, iar în celelalte cazuri, prescripția era iminentă. În aceste condiții, modificarea componenței completurilor nu putea influența deciziile conform normelor legale”, explică comunicatul.
„De asemenea, modificările în componența completurilor erau obligatorii, fiind întemeiate legal și justificate obiectiv”, adaugă președinta CAB.
Publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată” în 9 decembrie
Documentarul „Justiție capturată” a fost lansat de Recorder pe canalul propriu de YouTube, pe data de 9 decembrie. Potrivit sursei, investigația jurnalistică a durat un an și jumătate și analizează starea justiției în România, fenomenul prescripțiilor și impactul centralizării puterii la nivelul „magistraților care cooperează cu politicienii”.
În documentar au fost intervviuțați procurorul militar Liviu Lascu, Crin Bologa, fost procuror-șef al DNA între perioadele Laura Codruța Kovesi și Marius Voineag, precum și o procuror din DNA și o judecătoare de la Curtea de Apel, care au oferit mărturii sub anonimat.
Claudiu Sandu, reprezentant al procurorilor în CSM, afirmă că interpretarea excesiv de formalistă a legii a condus la anularea probelor din dosare „pentru orice”, chiar și pentru mici greșeli sau detalii marginale.
„Am ajuns să redefinim dreptul” a declarat Sandu, adăugând că „nu îmi amintesc de o sentință de vinovăție în ultimul timp”. Potrivit lui, „demobilizarea magistraților și dezarmațiunea cetățenilor” sunt rezultate ale acestei abordări excesiv interpretative a justiției.