În cadrul unei declarații la Paris, marți, despre momentul deciziei privind numirea conducătorilor parroților-șefi, președintele Dan a afirmat că „procedura va fi inițiată în zilele următoare”. Șeful statului intenționează să păstreze drept prerogativă neoficială alegerea persoanelor pentru SRI și DNA, în urma consultărilor cu primul-ministru și partidele politice, conform surselor din Palatul Cotroceni pentru HotNews.
Numirea conducătorilor parchetelor include procurorul general, șeful DNA și șeful DIICOT. Conform recentelor declarații ale președintelui, procesul va începe „în zilele următoare”.
Cum se selectează candidații
Nicușor Dan a explicat o parte din procedură: „Procurorii interesați de aceste poziții vor depune CV-uri, ministrul justiției va transmite lista către președintele, iar șeful statului va numi sau va trimite înapoi. Consider că și aici trebuie păstrată o consultare între președinte și primul-ministru”.
Există și „etapa CSM”, în care Consiliul Superior al Magistraturii face parte din procesul de selecție. Candidații propuși de ministrul justiției apar în fața CSM, iar avizul acestuia este doar consultativ. Istoricul recent indică faptul că, în numirile procurorilor șefi, ministrul justiției, ca reprezentant al puterii executive, a ignorat adesea analiza CSM, for al puterii judecătorești.
Ultima decizie în numirea șefilor de parchete aparține, însă, șefului statului.
Mizele lui Dan: conducerea SRI și DNA
„Președintele dorește să plaseze la conducerea DNA o persoană în care are deplină încredere”, a menționat o sursă de la Palatul Cotroceni pentru HotNews. Acest fapt a fost confirmat de o a doua sursă, care a adăugat că Nicușor Dan are în vedere două aspecte importante: conducerea SRI și a DNA.
Dan consideră aceste două instituții cruciale pentru politica anticorupție și pentru redobândirea încrederii cetățenilor în stat, despre care a vorbit frecvent în ultima vreme.
În privința serviciilor secrete, diferența constă în faptul că șefii sunt validați de Parlament. Procesul respectă cadrul constituțional, care a stabilit încă de la promulgare că SRI, SIE și celelalte servicii secrete sunt sub controlul legislativului.
Tradițional, printr-un protocol politic inițiat de Traian Băsescu, președintele face nominalizări pentru conducerea SIE către opoziție. Atât pentru SRI, cât și pentru SIE s-a stabilit numirea unor civili în poziții de conducere.
Prima încercare eșuată a președintelui
Nicușor Dan a mai încercat numirea directorilor SRI și SIE. Presa a raportat numele avocatului Gabriel Zbârcea pentru SRI și al diplomatului Marius Lazurca pentru SIE, însă aceste inițiative nu au fost confirmate de Palatul Cotroceni.
Amândoi sunt cunoscuți din tinerețe de actualul președinte. Lazurca a fost coleg de studenție cu Nicușor Dan la Paris, acum 32 de ani, și au menținut legătura. Lazurca a fost numit de Dan consilier la Cotroceni. Referitor la Zbârcea, Nicușor Dan a explicat în interviul pentru Cotidianul că l-a cunoscut în anii ’90, la Liga Studenților din Universitatea București, organizație civică de atunci.
„Am câțiva candidați în minte”
Nici una dintre variantele inițiale propuse nu a fost respinsă de Nicușor Dan, însă el a menționat că nu dorește să ajungă în fața Parlamentului cu două nume respinse. La acel moment, din surse politice, președintele nu a reușit să obțină un consens cu PNL sau PSD în jurul acestor propuneri.
Marți, la Paris, Dan a reiterat nevoia unei baze comune pentru conducerea SRI și SIE: „În privința șefilor de servicii, pentru că președintele face propuneri, iar Parlamentul trebuie să aprobe, nu cred că vom ajunge să nu discutăm anterior, dimpotrivă, vom avea consultări înainte pentru a asigura validarea numirilor”.
„Am câțiva candidați în minte. Le vom ajusta (în mod necesar)”, a adăugat președintele. „Legea impune, prin mecanismele sale, ca decizia să fie împărțită”, a conchis Nicușor Dan.